AMLA – Noua abordare europeană împotriva spălării banilor și finanțării terorismului

Uniunea Europeană face un pas major în consolidarea luptei împotriva spălării banilor și finanțării terorismului prin înființarea Autorității Europene pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (AMLA). Această instituție va deveni operațională de la finalul anului 2025 și are ca obiectiv armonizarea cadrului de supraveghere la nivel european, eliminând diferențele care au permis până acum exploatarea vulnerabilităților de către rețele infracționale.

Potrivit Regulamentului (UE) 2024/1620, AMLA va avea competențe extinse de monitorizare, evaluare a riscurilor și aplicare a sancțiunilor, exercitând atât o supraveghere directă, cât și una indirectă asupra entităților financiare și non-financiare. Instituțiile de credit și financiare cu prezență în cel puțin șase state membre și considerate de risc ridicat vor intra sub control direct, iar nerespectarea standardelor poate atrage măsuri severe, de la dispoziții de conformare până la suspendarea autorizațiilor.

AMLA va putea aplica sancțiuni pecuniare semnificative – între 100.000 de euro și 10% din cifra de afaceri anuală – și penalități cu titlu cominatoriu, atât pentru instituții, cât și pentru persoane fizice. Aceste măsuri urmăresc unificarea practicilor și eliminarea percepției că severitatea sancțiunilor diferă între statele membre.

Impactul în România

Pentru autoritățile române, înființarea AMLA presupune o aliniere a metodologiilor de supraveghere la standardele europene, evaluări periodice ale capacităților instituționale și o cooperare mai strânsă în investigații transfrontaliere. În cazul sectorului privat, principalele schimbări vizează instituțiile financiare cu expunere internațională, care ar putea intra sub supravegherea directă a AMLA. În plus, crește riscul de sancțiuni directe, ceea ce obligă companiile din România să își actualizeze rapid procedurile interne de conformare.

Specialiștii atrag atenția că auditul intern și procedurile de due diligence juridic vor cântări mai mult decât până acum, iar litigiile rezultate din sancțiunile AMLA ar putea deschide o jurisprudență nouă la nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Concluzie

Noua arhitectură europeană în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului marchează o schimbare de paradigmă: trecerea de la un cadru fragmentat, aplicat inegal, la unul centralizat și uniform. Pentru România, acest lucru înseamnă atât provocări – prin standarde mai ridicate și riscuri de sancțiuni mai severe –, cât și oportunități, prin creșterea credibilității sistemului financiar și consolidarea integrității pieței.

Material de opinie de Cătălin Chibzui, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Cătălin Chibzui, Managing Associate, Reff & Asociații Deloitte Legal

Nota editorială Ziarul Pozitiv

AMLA nu este doar o nouă instituție europeană, ci un semnal clar că Uniunea își dorește să închidă breșele legislative și să ofere un cadru comun solid pentru combaterea fenomenelor financiare ilegale. Pentru mediul privat din România, mesajul este simplu: prevenția, transparența și conformarea devin esențiale. Ziarul Pozitiv privește această schimbare ca pe o oportunitate de maturizare a pieței financiare românești, dar și ca pe o provocare ce va testa capacitatea companiilor și a autorităților de a se adapta rapid la standarde europene uniforme.