La începutul lunii august 2025, Guvernul României a adoptat OUG nr. 38/2025, care modifică Legea nr. 165/2013 privind restituirea proprietăților. Potrivit analizei formulate de Radu Arseni, avocat și reprezentant al Asociației Proprietarilor Deposedați Abuziv de Stat (APDAS), actul normativ ridică serioase probleme de constituționalitate și de compatibilitate cu principiile europene de protecție a proprietății.
Nota de fundamentare face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 43/2025, însă implementarea prin ordonanță de urgență schimbă radical cadrul existent. Principalele modificări sunt:
- Despăgubiri diminuate: doar 15% peste prețul plătit, față de valorile de piață practicate (60–70%);
- Plata întinsă la 7 ani, față de termenul actual de 5 ani;
- Răscumpărare opțională la 40% din valoarea nominală, statul devenind unic cumpărător;
- Aplicare retroactivă asupra contractelor deja încheiate, ceea ce contravine principiului neretroactivității.
Impact asupra dreptului de proprietate
Constituția României (art. 44) și CEDO (Protocolul nr. 1) garantează dreptul la proprietate și interzic exproprierea fără o despăgubire dreaptă și prealabilă. OUG 38/2025 este criticată pentru că:
- introduce măsuri retroactive ce reduc drastic valoarea activelor;
- limitează libertatea de dispoziție a proprietarilor asupra bunurilor;
- generează un dezechilibru între interesul general și drepturile individuale.
Astfel, ceea ce trebuia să fie un proces de reparare a injustițiilor comuniste se transformă, potrivit APDAS, într-o nouă formă de injustiție – o „expropriere mascată” ce subminează principiul așteptărilor legitime ale cetățenilor.
Consecințe economice și investiționale
Modificările legislative afectează nu doar persoanele vizate direct, ci și încrederea investitorilor locali și străini. Măsura transmite un semnal că regulile pot fi schimbate în timpul jocului, iar contracte legale pot fi invalidate retroactiv. Într-o economie emergentă ca România, predictibilitatea legislativă este un criteriu decisiv pentru atragerea capitalului.
De asemenea, prin eliminarea pieței private a punctelor de despăgubire, statul creează un monopol artificial care reduce veniturile fiscale și inhibă mecanismele economiei de piață.
Dimensiunea democratică
Adoptarea unei asemenea măsuri prin ordonanță de urgență, fără dezbatere parlamentară sau consultare publică, pune sub semnul întrebării echilibrul instituțional și respectarea principiilor democratice. Pentru mediul de business, astfel de decizii sporesc riscul de arbitrar legislativ, reducând atractivitatea țării în ochii partenerilor internaționali.
Un stat care nu asigură protecția robustă a dreptului de proprietate și recurge la măsuri retroactive transmite lipsă de stabilitate și de respect pentru principiile economiei de piață. În loc să consolideze încrederea, aceste măsuri o erodează.
Pentru un mediu de afaceri sănătos, România are nevoie de predictibilitate legislativă, transparență decizională și respect pentru proprietatea privată. Doar astfel poate asigura un climat investițional stabil, capabil să susțină dezvoltarea pe termen lung.

