Ministerul Energiei a prezentat un set de cinci măsuri care țintesc scăderea prețului la energie electrică pentru cetățeni și companii. Demersul pleacă de la structura actuală a facturii—doar 51% reprezintă energia activă, restul fiind tarife de transport/distribuție, taxe și accize—și urmărește să corecteze disfuncțiile pieței, în paralel cu accelerarea investițiilor.
Cele 5 măsuri-cheie
- Market Maker pe piața de energie: un operator dedicat lichidității, care să stimuleze tranzacțiile pe termen lung și să stabilizeze prețurile.
- Transparență și control al riscurilor: garanții ferme pentru toate tranzacțiile, pentru a limita expunerea și volatilitatea.
- Tarife dinamice pe intervale orare: recompense pentru consumatorii care mută consumul în perioadele cu energie mai ieftină.
- Achiziție unică pentru consumul distribuitorilor: un mecanism comun care să reducă prețul energiei cumpărate pentru consum propriu (cost ce reprezintă ~25% din factura finală).
- Coordonare unică a programelor de eficiență: integrarea tuturor inițiativelor sub egida Ministerului Energiei, pentru impact rapid și coerent.
De ce am ajuns aici
Ministerul indică patru cauze majore: efectele războiului din Ucraina, interconectarea insuficientă cu coridoarele energetice europene, retragerea a ~7000 MW în bandă (gaz/cărbune) în ultimul deceniu, cu doar ~1800 MW noi puși în funcțiune, și ritmul prea lent al investițiilor în infrastructură.
Ce urmează
România a inițiat negocieri la nivel european pentru prelungirea până în 2030 a termenului de închidere a unor centrale pe cărbune programate pentru 2026—o măsură temporară menită să reducă presiunea pe prețuri și să asigure o tranziție echilibrată, în timp ce proiectele strategice de producție avansează. Pachetul a fost agreat în prealabil cu organizații reprezentative din industrie (CRE, FACUE, HENRO, RPIA, RWEA).

