Sursa Foto: ©Lina Östling – www.retuna.se
În orașul suedez Eskilstuna, mall-ul ReTuna Återbruksgalleria a devenit simbolul unei noi mentalități: economia circulară aplicată direct în viața de zi cu zi. Vizitat de peste 60.000 de oameni anual, centrul comercial vinde doar produse second-hand, recondiționate sau transformate creativ. Rezultatele sunt clare: locuri de muncă locale, educație pentru comunitate și tone de deșeuri redirecționate dinspre gropile de gunoi către rafturi cu noi povești.
Economia circulară – o soluție pentru viitor
Conceptul de economie circulară pornește de la ideea că produsele nu trebuie să aibă un singur ciclu de viață. Fiecare obiect poate fi reparat, reutilizat sau transformat, reducându-se astfel presiunea asupra resurselor naturale. În locul „cumpără–folosește–aruncă”, apare o logică de „cumpără–refolosește–reinvestește”.
Modelul din Suedia arată că un mall second-hand nu este doar un loc de cumpărături, ci o platformă de inovație socială: ateliere creative, educație pentru copii și adulți, dar și un spațiu unde comunitatea redescoperă valoarea obiectelor aparent inutile.
Auchan România a intrat în atenția publicului în 2021 cu un proiect pilot inovator, lansat inițial la Cluj și extins ulterior la Brașov, Târgu Mureș și Craiova prin care a introdus pe rafturi haine second-hand de brand. În parteneriat cu retailerul local LaMajole, hipermarketurile Auchan au creat un spațiu dedicat articolelor vestimentare recondiționate, selectate și igienizate, vândute la prețuri accesibile, de la câțiva lei până la câteva sute pentru piesele premium. Inițiativa nu doar răspunde cererii crescânde pentru modă sustenabilă, ci și marchează o schimbare de paradigmă: un mare lanț de retail integrează oficial segmentul second-hand în oferta sa, legitimizând un comportament de consum adesea asociat doar cu magazinele de nișă.
Ar putea România să facă pasul?
Un mall dedicat exclusiv produselor second-hand în România nu mai pare o idee utopică, ci o direcție realistă în linie cu tendințele europene.
Consumatorii sunt tot mai atenți la sustenabilitate și la impactul asupra mediului, iar un astfel de concept ar putea atrage segmente diverse – de la tineri și studenți, până la familii interesate de branduri accesibile și produse cu viață prelungită. În același timp, mall-urile ar câștiga prin diversificarea ofertei și prin creșterea traficului.
Modelul suedez arată însă că un centru second-hand nu se limitează la haine. La Eskilstuna, vizitatorii găsesc mobilă, electronice, jucării sau articole de decor, toate recondiționate și puse din nou în circulație. O astfel de abordare ar putea fi replicată și în România, unde, dincolo de haine, există un potențial uriaș pentru reutilizarea mobilei sau a echipamentelor electrice și electronice, domenii unde rata de deșeuri crește constant.
Totuși, drumul nu este lipsit de obstacole. Un asemenea proiect ar necesita o logistică impecabilă pentru colectare, igienizare și recondiționare, reguli clare privind importurile și fiscalitatea, dar și o schimbare de mentalitate. În România, percepția asupra produselor second-hand rămâne uneori asociată cu prejudecăți legate de statut și igienă, ceea ce face ca succesul unui asemenea model să depindă în mare măsură de experiența de cumpărături oferită și de imaginea de brand.
Un mall circular ar putea prinde contur dacă s-ar reuni trei forțe esențiale: primării dispuse să transforme clădiri industriale abandonate în centre comerciale circulare, antreprenori și companii mari care să integreze în ofertă haine, mobilă și electronice recondiționate, și, desigur, consumatori mai conștienți, care aleg second-hand nu doar pentru preț, ci și pentru impactul pozitiv asupra mediului. Într-o țară unde piața de haine second-hand este deja printre cele mai dinamice din Europa de Est, extinderea conceptului către alte categorii de produse ar putea transforma România într-un exemplu regional de economie circulară aplicată.
Lecția Globală: ReTuna din Eskilstuna arată lumii că viitorul cumpărăturilor poate fi sustenabil și atractiv
📌 Acest articol face parte din seria „Lecții Globale”, prin care Ziarul Pozitiv aduce în atenție inițiative internaționale de succes și explorează cum ar putea fi adaptate în România.





