Autori: Ovidiu Slimac – Timișoara și Alin Izvoran – București

Seria „Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde” continuă cu un nou episod semnat de Ovidiu Slimac (Timișoara) și Alin Izvoran (București) – doi profesioniști care analizează cu luciditate, dar și cu umor, provocările sistemului de achiziții publice din România.

Episodul 12, intitulat „Comisia de evaluare: între responsabilitate și ruletă rusească”, aduce în prim-plan dilemele și vulnerabilitățile mecanismelor administrative care stau la baza unor proiecte majore de infrastructură, dar și soluțiile concrete pentru o reformă reală a procesului de evaluare.

Doctorul în Achiziții din București răspunde:

Episodul 12 – Comisia de evaluare: între responsabilitate și ruletă rusească

Într-o dimineață cu ceață de toamnă și cafea cu gust de deadline, Doctorul din Timișoara deschide laptopul și recitește trei știri care îl fac să ofteze mai adânc decât de obicei:

• Autostrada A10, surpată pe o porțiune, circulația oprită
• Pod prăbușit în Suceava, sub greutatea unei basculante
• Podul suspendat de la Brăila, se scufundă

Doctorul se întreabă: Unde a fost comisia de evaluare când s-au analizat ofertele? Cine a verificat documentația tehnică? Cine a validat soluțiile propuse?

Pentru că, în realitate, comisia nu e doar un grup de semnatari. E filtrul final între intenție și execuție, iar dacă filtrul e poros, rezultatul e… surpare.

Ce propune Doctorul din Timișoara

• Certificare obligatorie pentru membrii comisiilor, cu actualizare la fiecare 2 ani; în special certificare tehnică specifică, conform obiectului achiziției (de exemplu, ingineri constructori pentru poduri).
• Platformă națională de formare continuă, cu module dedicate pentru achiziții verzi, sociale și inovative.
• Module de specializare practică pe evaluarea soluțiilor tehnice complexe și a riscurilor de sustenabilitate (ciclu de viață).
• Simulări de evaluare, exact cum se fac în domeniul medical sau juridic, pentru că și aici o greșeală poate costa vieți.
• Evaluări periodice ale competențelor tehnice, bazate pe standarde internaționale (UE) pentru achiziții publice sustenabile, pentru a evita ca „tasarea” să devină sinonim cu eșecul bugetar.

Referință legislativă

Doctorul citește OUG nr. 56/2025 și zâmbește amar: consultanță și studii pentru cereri de finanțare, da; formare profesională, nu.
Afirmă:

„E ca și cum ai cere rețeta, dar ai refuza să înveți să gătești.”

OUG nr. 56/2025 nu include formarea profesională în lista excepțiilor de cheltuieli permise, deși Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (art. 49, alin. (1)) prevede:

„Funcționarii publici au obligația de a participa periodic la programe de formare profesională.”

Această ordonanță, publicată în Monitorul Oficial nr. 993 din 28 octombrie 2025, modifică OUG nr. 60/2022 privind Fondul pentru Modernizare, permițând achiziții de consultanță pentru proiecte energetice și de mediu, dar ignorând formarea directă a evaluatorilor.

Doctorul în Achiziții din București răspunde

Dragă Doctorule din Timișoara,

Ai perfectă dreptate. Ai punctat excelent în episoadele 10 și 11: Comisia de evaluare nu e un simplu grup de funcționari, ci o instanță tehnico-juridică ce decide dacă un proiect va rezista în timp sau va deveni știre de breaking news.

Comisia de evaluare nu e un simplu checkpoint birocratic, ci ultimul bastion al logicii înainte ca fondurile publice să se transforme în structuri instabile. Și totuși, în România, comisia e adesea formată din oameni care nu au fost formați, ci doar desemnați. Iar când apar eșecuri, nu se caută cauzele în competență, ci în… noroc.

Analiza legislativă

OUG nr. 52/2025 a limitat drastic cheltuielile, dar OUG nr. 56/2025 a deschis o portiță: putem achiziționa studii și consultanță pentru cereri de finanțare. E un pas, dar nu e suficient.

Formarea profesională a funcționarilor publici nu a fost exceptată, deși Legea nr. 188/1999 o impune ca obligație. În contextul noilor cerințe privind mediu, social și inovare, lipsa formării este o vulnerabilitate sistemică.

Concluzia Doctorului din București

Comisia de evaluare trebuie să fie formată din profesioniști, nu din decoruri instituționale. Pentru că nu poți evalua un pod dacă nu înțelegi ce înseamnă tasare și nu poți valida o ofertă dacă nu știi să citești un plan de execuție. Presiunea întocmirii Raportului procedurii trebuie eliminată.

Legea nr. 98/2016 și Normele Metodologice (HG nr. 395/2016) subliniază necesitatea ca membrii comisiei de evaluare să aibă experiență specifică și expertiză relevantă, însă practica instituțională transformă deseori acest imperativ într-o simplă bifă birocratică.

Presiunea formării trebuie introdusă, iar mecanismele de audit independente, post-evaluare, inspirate din practici europene, ar trebui reintegrate — pentru a verifica dacă deciziile comisiei respectă criteriile de calitate și sustenabilitate (de ex. A.N.A.P. ex-post).

Cu respect, luciditate și un dosar de formare profesională în buzunar

Doctorul în Achiziții din București
Specialist în diagnostic instituțional și tratament legislativ aplicat

Soluții comune

• Introducerea certificării obligatorii pentru comisii
• Crearea unei platforme naționale de formare continuă, cu module adaptate legislației actuale
• Exceptarea formării profesionale în următoarea ordonanță bugetară

Propunere de modificare de paradigmă

• Eliminarea presiunii pe termenul de întocmire a Raportului Procedurii, în favoarea validării temeinice a ofertei și a Propunerii Tehnice.
• Raportul, în forma actuală, devine adesea o justificare post-factum a unei decizii luate sub presiunea timpului.
• Responsabilizare individuală sporită: Comisia ar trebui să fie obligată să justifice nu doar legalitatea, ci și sustenabilitatea tehnică a soluției câștigătoare.
• Recompensarea membrilor comisiei de evaluare pentru a echilibra presiunea și responsabilitatea avută.

Articolul (al doisprezecelea) face parte din seria „Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde”, o colecție de reflecții umoristice și realiste despre lumea achizițiilor publice din România și nu numai.

Citește și:

Doctorul în Achiziții prescrie tratamentul anti-frig bugetar

Doctorul în Achiziții: Sisif cu laptop și termene legale

Doctorul în Achiziții: când comisia devine operație pe cord deschis administrativ

Achizițiile publice între blocaj și progres: lecția trenulețului care refuză să învețe