Dermatita atopică: o boală cronică ce poate fi controlată. Perspective medicale, soluții moderne și povești reale ale pacienților

Dermatita atopică afectează un număr tot mai mare de români și continuă să fie percepută greșit ca o problemă minoră sau o simplă alergie. În realitate, este o boală cronică inflamatorie, cu impact asupra întregului organism și cu efecte emoționale, sociale și profesionale semnificative. Aceste aspecte au fost analizate în cadrul mesei rotunde „S-ar putea să trăiești cu dermatită atopică (DA). Dar asta nu înseamnă că trebuie să o suporți”, organizată în campania „Spune DA!” 2025, unde specialiști și pacienți au prezentat provocările și soluțiile disponibile în România.

Prevalență și percepții greșite

Potrivit Societății Române de Dermatologie, prevalența la adulți este de 9,49%, iar la copii ajunge la 20%, ceea ce arată o nevoie clară de informare corectă. Conf. dr. Alin-Codruț Nicolescu a atras atenția asupra confuziei persistente dintre dermatita atopică și alergii:

„Prea des, dermatita atopică… a fost confundată cu o alergie, ceea ce a însemnat timp pierdut pentru pacienți și tratament neadecvat.”

El a subliniat că formele severe netratate se pot complica cu astm bronșic în procente de până la 80%.

Impactul bolii asupra pacienților este puternic. Alexandra Antonescu, diagnosticată de mică, a povestit dificultățile trăite înainte de accesarea unui tratament modern:

„La mine totul a început când aveam 4 ani… pruritul nu dispărea niciodată… Din fericire, când aveam 17 ani am început administrarea unui tratament biologic… după 3-4 luni, leziunile au început să dispară treptat.”

Tratament modern și acces la îngrijire

Specialiștii subliniază că în România există terapii avansate, personalizate pentru severitatea fiecărui caz.

Prof. univ. dr. Maria Magdalena Constantin a explicat: „În funcție de severitate, putem folosi terapii topice… fototerapie… sau terapii sistemice inovatoare precum JAK inhibitorii și moleculele biologice.”

Traseul pacientului începe adesea la medicul de familie, iar apoi la dermatolog pentru diagnostic. Odată confirmată boala, accesul la medicul curant este direct. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte CNAS, a explicat acest avantaj:

„Odată diagnosticat, pacientul are acces la medicul curant fără bilet de trimitere… Este esențial ca atât medicii, cât și pacienții să respecte protocoalele.”

Ea a încurajat pacienții să raporteze situațiile în care nu primesc serviciile medicale la care au dreptul.

Rolul educației și colaborării interdisciplinare

Accesul la informații corecte este esențial, iar organizațiile de pacienți joacă un rol important. Radu Gănescu, președintele COPAC, a subliniat necesitatea sprijinului constant:

„Scopul nostru este să informăm și să educăm pacienții… Rolul organizațiilor de pacienți este să vină alături de specialiști și să ofere suport practic.”

Dermatita atopică poate implica comorbidități, iar colaborarea dintre dermatologi, alergologi, psihologi și pediatri îmbunătățește considerabil șansele de control al bolii. Dr. Irina Antonescu a sintetizat această nevoie:

„Colaborarea interdisciplinară este esențială… Educația pacientului este cheia… un pacient educat înțelege boala și are șanse reale de succes.”

Dermatita atopică continuă să fie o provocare, însă prin diagnostic corect, tratamente moderne și o comunicare deschisă, pacienții pot avea o calitate a vieții mult îmbunătățită.

Campania „Spune DA!” contribuie la schimbarea percepției asupra bolii și la încurajarea pacienților de a căuta sprijinul adecvat.