Colaborarea în achiziții publice: de la procedură la superputere

Episodul 18 din seria „Doctorul în Achiziții” este un mesaj de reflecție la final de 2025 și, în același timp, o recomandare strategică pentru 2026: colaborarea ca avantaj real în achizițiile publice. Pornind de la experiența unui an marcat de schimbări legislative rapide și presiune procedurală constantă, dialogul dintre Timișoara și București arată cum munca în echipă devine cheia funcționalității într-un cadru normativ tot mai complex.

De la colaborarea dintre colegi și departamente, până la relația matură cu piața prin consultarea de piață, episodul argumentează că achizițiile eficiente nu se bazează pe eroi individuali, ci pe inteligență colectivă, coordonare și asumare comună. Cu repere clare din legislație și practică, episodul transformă colaborarea dintr-un concept abstract într-o adevărată „superputere” procedurală pentru anul care urmează.

Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă

Episodul 18 – Colaborarea: de la procedură la superputere

Mesaj de final de an 2025, cu gândul la 2026

Într-o zi de decembrie, cu bugetul pe avarii și calendarul plin de „urgent”, Doctorul din Timișoara se oprește. Nu pentru că s-au terminat procedurile, ci pentru că începe reflecția.

2025 a fost anul în care am învățat că legislația se schimbă mai repede decât putem tipări actualizările. Că OUG-urile vin ca ninsoarea: neașteptate, abundente și cu potențial de blocaj. Că achizițiile nu mai sunt doar despre preț, ci despre sens, sustenabilitate și supraviețuire, despre planificare, coordonare și asumare instituțională.

Și totuși, în mijlocul haosului, am descoperit ceva mai puternic decât orice algoritm: colaborarea.

Ovidiu SLIMAC

Dragă coleg din București,

🔄 1. Colaborarea între colegii de birou

Când fiecare își face treaba, avem o procedură.
Când fiecare înțelege treaba celuilalt, avem o soluție.

Codul Administrativ – OUG nr. 57/2019, art. 129 alin. (1):
„Autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura realizarea serviciilor publice în condiții de eficiență, eficacitate și transparență.”

Legea nr. 98/2016 nu vorbește explicit despre „lucrul în echipă”, dar îl presupune. Întregul mecanism al atribuirii se bazează pe contribuția coerentă a mai multor funcții: achiziții, juridic, tehnic, financiar.

În 2026, propun:

• să ne ascultăm mai mult;
• să ne completăm, nu doar să ne corectăm;
• să fim echipă, nu doar coexistență.

🧩 2. Colaborarea între departamente

Tehnicul vrea performanță.
Juridicul vrea legalitate.
Financiarul vrea economie.
Achizițiile trebuie să le armonizeze pe toate.

Fără dialog, rezultatul este o documentație fragmentată: coerentă pe bucăți, incoerentă în ansamblu.

HG nr. 395/2016, art. 9 alin. (1), impune realizarea programului anual al achizițiilor publice, document care presupune coordonare între compartimente, nu decizii izolate.

În 2026, propun:

• ședințe reale, nu doar schimburi de e-mailuri;
• întrebări asumate, nu pase de responsabilitate;
• construcție comună, nu izolare procedurală.

Legea nr. 98/2016, art. 2 alin. (2):
„Autoritățile contractante au obligația de a asigura tratament egal, nediscriminare, transparență și proporționalitate.”

🌐 3. Colaborarea cu piața – consultarea de piață

Consultarea de piață nu este un moft. Este un radar procedural.

Art. 139–140 din Legea nr. 98/2016 permit autorității contractante să obțină informații, opinii și recomandări fără caracter angajant, pentru pregătirea achiziției.

Folosirea corectă a consultării de piață:

• reduce riscul de clarificări excesive;
• previne contestațiile;
• limitează modificările contractuale ulterioare.

În 2026, propun să o tratăm ca pe o etapă strategică, nu ca pe o bifă formală.

🧠 Concluzia din Timișoara

Achizițiile nu se fac cu supereroi, ci cu superinteligență colectivă.

Într-un cadru normativ tot mai dens, colaborarea devine:

• antidot la incertitudine;
• răspuns la complexitate;
• condiție de legalitate funcțională.

Doctorul în Achiziții din București răspunde

Alin Izvoran – Sustainable Procurement Ambassador Achiziții

🤝 Colaborarea între colegii de birou

Un DUAE bine completat nu este meritul unui singur om, ci al unei echipe care a înțeles cerințele, a verificat legislația și a anticipat contestațiile.

HG nr. 395/2016, art. 9 alin. (1):
„Autoritățile contractante au obligația de a asigura fundamentarea necesității și oportunității achiziției.”

În 2026, propun să ne tratăm colegii ca parteneri de misiune, nu ca simpli vecini de birou.

📡 Colaborarea între departamente

Legea nr. 500/2002, art. 4 alin. (1), consacră principiul anualității bugetare, care impune corelare între achiziții, finanțe, management și planificare.

Documentațiile bune nu doar respectă legea, ci servesc scopului achiziției.

Legea nr. 98/2016, art. 12 alin. (1):
„Autoritatea contractantă are obligația de a estima valoarea contractului înainte de inițierea procedurii.”

📣 Colaborarea cu piața

Consultarea de piață este cea mai subutilizată superputere din Legea nr. 98/2016.

ANAP – Ghid Achiziții Publice 2023:
„Consultarea pieței trebuie să fie transparentă, documentată și comunicată prin SEAP.”

Consultarea bine documentată este o probă de diligență, nu o slăbiciune.

🧠 AGILE și inteligența colectivă

Inteligența colectivă apare când:

• achizitorul,
• juristul,
• tehnicul,
• operatorul economic

gândesc împreună.

Strategia Națională în Achiziții Publice (ANAP) subliniază buna guvernanță prin colaborare multi-stakeholder.

🔚 Concluzie comună

În 2026, soluțiile nu se caută în izolare. Se construiesc prin colaborare.

Concluzii asumate:

1. Necesitatea unor clarificări ANAP pentru evitarea sancțiunilor.
2. Obligația procedurilor proprii pentru achizițiile directe.
3. Pragurile 2025 rămân neschimbate.
4. Pragurile 2026 sunt revizuite oficial.
5. Achiziția directă este unealtă, nu capcană.

Articolul face parte din seria „Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde”.

Autori:
Ovidiu Slimac – Timișoara
Alin Izvoran – București

Citește și:

Doctorul în Achiziții: Capcanele achiziției directe