Ecosistemul startup-urilor din România traversează o perioadă de maturizare, dar și de recul în clasamentele internaționale, arată analiza „Radiografia Ecosistemului Startup din România și din lume 2025”. Deși startup-urile românești au atras pentru al patrulea an consecutiv peste 100 de milioane de euro investiții de capital de risc, poziția României în clasamentul global StartupBlink a continuat să scadă, ajungând pe locul 48 mondial, față de locul 39 în 2022 .
La nivel regional, Europa Centrală și de Est rămâne puternic dependentă de capitalul străin, însă România începe să își dezvolte surse interne de finanțare, în special în domenii precum DeepTech, Inteligență Artificială și economia verde. Totuși, lipsa unei infrastructuri antreprenoriale coerente și a unor politici publice predictibile frânează scalarea startup-urilor locale.
👉 Accesează raportul integral despre startup-urile din România și din lume (PDF) - Sorin Peligrad
O tendință importantă evidențiată de analiză este schimbarea „geografiei inovației”. Bucureștiul concentrează în continuare cea mai mare parte a investițiilor, însă orașe precum Cluj-Napoca, Iași și Oradea au urcat în clasamentele globale, în timp ce Brașovul a înregistrat una dintre cele mai abrupte scăderi, ajungând pe locul 977 mondial.
În ceea ce privește finanțarea, datele arată că 71,6% dintre startup-urile românești se autofinanțează, iar peste 72% nu au atras recent o rundă nouă de investiții. În paralel, crește interesul pentru business angels și parteneriate strategice, în detrimentul dependenței exclusive de granturi.
„Succesul nu trebuie măsurat doar prin ‘unicornii’ rari, ci prin numărul de IMM-uri tehnologice solide care reușesc să treacă de primii 3–5 ani de viață datorită unui ecosistem suportiv”, a declarat Sorin Peligrad, președinte ProAfaceri România și CEO Arena Urșilor.
Potrivit acestuia, principalele provocări pentru 2026 rămân fragmentarea colaborării dintre mediul academic, administrație și investitori, exodul fondatorilor către jurisdicții mai atractive fiscal și concentrarea excesivă pe finanțări nerambursabile în detrimentul validării reale în piață.
„Drumul României spre un ecosistem matur depinde de parteneriate public-private coerente și de dezvoltarea unor ‘City Tech Park’-uri care să susțină pipeline-ul antreprenorial. O afacere validată astăzi este rezultatul unei semințe plantate cu ani în urmă”, a mai subliniat Sorin Peligrad.



