Piața construcțiilor din România a intrat în 2026 la un nivel de activitate apropiat de maximele istorice, susținută în principal de investițiile publice și de interesul constant al dezvoltatorilor privați. Potrivit raportului anual Colliers, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproape 8% în perioada ianuarie–noiembrie 2025 comparativ cu anul anterior, apropiindu-se de recordul atins în 2023.
Sectorul construcțiilor a ajuns să reprezinte aproape 9% din PIB în 2025, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană și semnificativ peste media statelor membre, de aproximativ 5%.
Investițiile publice, principalul motor de creștere
Creșterea a fost susținută în special de lucrările de infrastructură și de proiectele publice majore, precum spitalele și investițiile în inginerie civilă, care au atins niveluri record. Segmentul construcțiilor nerezidențiale a avansat cu peste 11% față de 2024, iar sectorul rezidențial a înregistrat o creștere de peste 12%, menținându-se peste nivelurile pre-pandemice.
„Datele arată clar că piața construcțiilor din România funcționează la un ritm foarte ridicat, aproape de maxime istorice, iar acest impuls este determinat în principal de proiectele publice de amploare. Este important de înțeles că ne referim la volume de lucrări – intensitatea activității și numărul de ore lucrate – nu la valoarea financiară a investițiilor, ceea ce face aceste rezultate cu atât mai remarcabile”, explică Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services.
În primele trei trimestre din 2025, sectorul a avut o contribuție de 8,7% la PIB. „Această pondere arată cât de mult se bazează economia pe construcții, dar relevă și o anumită vulnerabilitate, având în vedere că peste jumătate din activitate este legată de lucrări de inginerie civilă finanțate prin fonduri europene”, subliniază Alexandru Atanasiu.
Presiuni din costuri și finanțare
Începând cu 2026, noua taxă pe carbon aplicată materialelor de construcții importate din afara Uniunii Europene ar putea genera un impact suplimentar de cost între 10% și 15%. România depinde semnificativ de importurile de oțel, aluminiu și alte metale, iar creșterea prețurilor la materiale – inclusiv o majorare de peste 40% a prețului cuprului în 2025 – amplifică presiunile din piață.
Cu toate acestea, salariile din construcții rămân sub nivelul altor țări din Europa Centrală și de Est, oferind companiilor un anumit grad de flexibilitate într-un context de costuri ridicate.
Pentru 2026, consultanții Colliers estimează o evoluție mai echilibrată a pieței, cu investiții publice în continuare decisive și cu investitori privați care își ajustează planurile în funcție de condițiile de finanțare și dinamica costurilor.


