Când chatbot-ul devine probă: risc de amendă de 10% din cifra de afaceri

Chatboții și modelele de inteligență artificială au devenit instrumente uzuale în activitatea profesională. Însă o simplă întrebare adresată unui astfel de sistem poate transforma un instrument de eficiență într-o probă-cheie într-o investigație a autorităților de concurență, cu riscul unor amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Un exemplu aparent banal: un angajat întreabă un chatbot „cum putem alinia prețurile cu concurentul principal fără să fim detectați?”. Într-o eventuală inspecție inopinată, istoricul conversațiilor cu inteligența artificială poate fi ridicat de autoritate și interpretat drept dovadă a unei intenții anticoncurențiale.

Potrivit unui articol semnat de Georgiana Bădescu (partner), Teodora Burduja (attorney at law) și Mara Nedelcu (associate), Schoenherr și Asociații SCA, astfel de interacțiuni pot deveni nucleul probator într-o investigație derulată de Consiliul Concurenței.

Conversațiile cu AI nu sunt, automat, confidențiale

În Statele Unite, o instanță a decis recent că discuțiile purtate cu un chatbot nu sunt protejate de privilegiul avocat–client. Chiar dacă ulterior conversațiile sunt transmise unui avocat, acest lucru nu le transformă retroactiv în comunicări confidențiale.

În România, intensificarea controalelor este vizibilă. Numărul record de inspecții inopinate desfășurate de Consiliul Concurenței, potrivit bilanțului de activitate pe 2025, arată o activitate de control tot mai susținută. În cadrul acestor inspecții pot fi verificate și ridicate orice informații stocate în mediul electronic, indiferent de suport, cu excepția documentelor protejate de privilegiul secretului profesional.

Problema este că interacțiunea cu un chatbot, deși pare un dialog privat, are loc prin intermediul unui terț, în baza unor termeni contractuali specifici. În lipsa unor politici interne clare, aceste conversații nu beneficiază, în principiu, de protecția privilegiului profesional.

Riscuri pentru orice companie

Riscul nu vizează doar marile companii. De la multinaționale la firme cu o cotă redusă de piață, orice societate poate fi expusă dacă angajații utilizează inteligența artificială fără precauții.

Formulări precum „Care sunt riscurile dacă ne aliniem prețurile cu principalul competitor?” sau „Cum putem evita detectarea unei înțelegeri de împărțire a pieței?” pot fi interpretate, în anumite condiții, ca indicii privind intenția sau strategia comercială a companiei.

Chiar dacă scopul este doar generarea de documente sau reformularea unor idei, istoricul conversațiilor poate fi analizat în corelație cu e-mailuri sau alte probe, iar concluziile pot duce la sancțiuni severe.

Ce ar trebui să facă firmele

Specialiștii recomandă aplicarea unui test simplu înainte de a utiliza un chatbot în chestiuni sensibile: dacă informația este curentă sau viitoare, individualizată și influențează direct comportamentul comercial (prețuri, marje, volume, liste de clienți, strategii), aceasta nu ar trebui împărtășită într-un mediu informal.

Datele istorice, agregate sau publice sunt, în principiu, mai puțin problematice. În schimb, informațiile cu potențial impact concurențial necesită o analiză atentă și, de preferat, consultanță juridică directă.

Totodată, implementarea unei politici interne clare privind utilizarea inteligenței artificiale, precum și organizarea unor programe periodice de instruire a angajaților, pot reduce semnificativ riscurile.

Într-un context în care controalele autorităților se intensifică, o simplă conversație cu un chatbot poate deveni mai costisitoare decât pare la prima vedere.