Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a organizat, pe 22 aprilie 2026, evenimentul „Business Breakfast – Finanțări pentru IMM-uri în 2026”, reunind autorități, reprezentanți ai sistemului bancar, consultanți și antreprenori interesați de oportunitățile de finanțare din perioada următoare.
Evenimentul a deschis un dialog aplicat despre accesul la finanțare, una dintre cele mai importante provocări pentru întreprinderile mici și mijlocii din România.
Vicepreședintele CCIB, Octavian Stocklosa, a subliniat în deschidere importanța unei colaborări mai strânse între sectorul public și cel privat, în contextul în care există resurse financiare consistente, dar gradul de accesare rămâne sub potențial.
„Tema de astăzi este una esențială pentru mediul de afaceri: finanțarea IMM-urilor. Indiferent de strategii sau planuri de dezvoltare, știm cu toții că accesul la finanțare rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru antreprenori. Ne aflăm într-un context aparent paradoxal: există numeroase surse de finanțare – europene, naționale, instrumente financiare diverse – însă gradul de accesare este încă sub potențial. Așadar, întrebarea nu mai este dacă există bani, ci cum îi facem mai accesibili, mai predictibili și mai eficienți pentru companii”, a declarat Octavian Stocklosa.
Fonduri europene consistente și oportunități pentru mediul privat
Un punct central al conferinței l-au reprezentat programele de finanțare disponibile prin fonduri europene și naționale. Reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene au prezentat progresele în absorbția fondurilor din exercițiul financiar 2021–2027.
„Acest dialog are loc într-un moment definitoriu pentru modul în care România utilizează fondurile europene. Gestionăm în prezent o alocare de aproape 42 miliarde euro din Politica de Coeziune 2021–2027, iar progresul în implementare confirmă o accelerare fără precedent: 768 apeluri lansate, acoperind aproximativ 92% din alocarea UE, peste 21.700 de proiecte depuse și contracte semnate care depășesc deja nivelul alocării disponibile. În același timp, plățile efectuate și sumele atrase de la Comisia Europeană plasează România peste media europeană în ceea ce privește absorbția. Pentru mediul de afaceri, aceste rezultate nu sunt doar statistici, ci oportunități concrete: aproape 5 miliarde euro deja lansate prin apeluri dedicate IMM-urilor și aproximativ 5,5 miliarde euro contractate. În perioada următoare, continuăm cu încă 1,5 miliarde euro în apeluri noi, cu accent pe digitalizare, inovare, transfer tehnologic și capital uman”, a declarat Anca Urda, Subsecretar de Stat.
Start-Up Nation și educația antreprenorială, condiții pentru accesarea finanțării
Reprezentanții Ministerului Economiei au evidențiat rolul programului Start-Up Nation, care introduce o etapă obligatorie de formare antreprenorială înainte de accesarea finanțării.
„Programul Start-Up Nation are două etape. În primă fază trebuie să te înscrii la cursul de antreprenoriat, care oferă un pachet minimal de cunoștințe. Este important pentru că mulți tineri în această perioadă învață ce înseamnă un business și care sunt provocările antreprenoriatului. Astfel, pot decide mai informat dacă aplică pentru finanțare sau nu. Cursul de antreprenoriat a devenit criteriu obligatoriu în cadrul programului. Pentru a beneficia de finanțare, te înscrii inițial ca persoană fizică, urmezi cursul de antreprenoriat la unul dintre furnizorii acreditați de minister – există o listă de aproximativ 150 de furnizori acreditați de Ministerul Educației și Ministerul Muncii, selectați de Ministerul Economiei”, a explicat Camelia Luciana Taină, Director General.
Soluții bancare și instrumente alternative pentru IMM-uri
Discuțiile au adus în prim-plan și rolul instituțiilor financiare în susținerea antreprenorilor, de la credite clasice până la instrumente moderne de finanțare.
„Există momente în economie în care companiile cresc și sunt active, dar și perioade în care intră într-o stare de prudență și evită accesarea finanțărilor. În aceste situații, rolul nostru este să venim către ele, nu doar să așteptăm solicitările. Astfel, în 2026, am schimbat fluxul clasic. Dacă înainte beneficiarul mergea la finanțator, apoi venea la noi pentru garanție și revenea la finanțator, acum încercăm să simplificăm acest proces. Aceste măsuri au ca obiectiv reducerea timpului de răspuns și creșterea accesibilității finanțărilor. În cadrul fondului a fost creată o direcție comercială, tocmai pentru a facilita această transformare”, a declarat Dan Stoian, Director Executiv FNGCIMM.
Pe lângă garanțiile de stat și produsele EXIM, participanții au discutat și despre soluții alternative precum factoringul, tot mai utilizat pentru optimizarea fluxurilor de numerar și susținerea creșterii companiilor.
Evenimentul a reunit și specialiști din mediul bancar și consultanță, printre care reprezentanți ai BRD Groupe Société Générale, EXIM Banca Românească, ING Bank, dar și consultanți independenți, care au oferit antreprenorilor perspective practice asupra accesării finanțărilor.
Prin această inițiativă, CCIB își consolidează rolul de facilitator al dialogului între mediul public și cel privat, într-un moment în care accesul eficient la finanțare devine un factor decisiv pentru dezvoltarea sustenabilă a IMM-urilor din România.





