Doctorul în Achiziții: Primăvara ofertelor-fantomă și riscurile penale ascunse

Autori : Alin IZVORAN – București  și Ovidiu SLIMAC – Timișoara

Notă clarificativă

Ulterior publicării articolului, societatea Construcții Erbasu ne-a transmis o solicitare de clarificare privind informația referitoare la modificarea contractului aferent tronsonului Gara de Nord – Gara Progresul. Potrivit precizărilor primite, modificarea la care s-a făcut referire în spațiul public nu a fost realizată după atribuirea contractului, ci în timpul procedurii de achiziție, anterior semnării acestuia.

Această distincție este relevantă din perspectivă juridică, întrucât regimul modificărilor intervenite în etapa de derulare a procedurii diferă de cel aplicabil modificărilor contractuale ulterioare atribuirii, reglementate de art. 221 din Legea nr. 98/2016.

Menționăm că în presa națională au circulat formulări care au putut crea percepția unei modificări post-atribuire, aspect ce a generat interpretări critice în spațiul public. În lumina clarificărilor primite, precizăm că analiza din articol are caracter general și vizează riscurile juridice asociate modificărilor contractuale realizate după atribuirea contractului, fără a susține că în cazul menționat ar fi fost constatată o astfel de situație.

De asemenea, am discutat cu autorii articolului, care au fost de acord cu includerea acestei precizări și subliniază faptul că materialul face parte dintr-o serie editorială cu ton analitic și, pe alocuri, umoristic, menită să puncteze aspecte recurente din practica achizițiilor publice. Articolul nu reprezintă o interpretare oficială a legislației, nu se substituie normelor legale în vigoare și nu constituie consultanță juridică.

Redacția Ziarul Pozitiv susține o dezbatere profesionistă și echilibrată și își asumă actualizarea informației pentru acuratețea și corecta înțelegere a contextului discutat.

În Episodul 27, „Doctorul în Achiziții” aduce în prim-plan un subiect sensibil al acestei primăveri: ofertele-fantomă, modificările contractuale post-atribuire și suspiciunile de furt de identitate în proceduri publice. Pornind de la cazuri recente reflectate în presă, dialogul dintre cei doi „doctori” analizează riscurile juridice, implicațiile penale și expunerea europeană a autorităților contractante.

Episodul face parte din seria „Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde”, dedicată reflecțiilor aplicate asupra realităților din domeniul achizițiilor publice.

Episodul 27 (8/26)  – Episodul 8, din 2026 „E PRIMĂVARĂ, pare primăvara ofertelor-fantomă”

Doctorul în Achiziții din Timișoara întreabă :

Episodul 27 (8/26) – Episodul 8, din 2026 „E PRIMĂVARĂ, pare primăvara ofertelor-fantomă”

Doctorul din Timișoara intră grăbit, cu telefonul în mână :

— Dragă coleg, îți citesc din articolul invocat miercuri-dimineață. Potrivit materialului publicat de Strict Secret, firma Innovative Web Design a transmis o adresă oficială, semnată electronic, în care spune negru pe alb că nu a emis niciodată oferta respectivă, nu a fost contactată de Intelli Technologies și nu are nicio relație contractuală care să justifice folosirea numelui său.

Face o pauză, dacă acest lucru se confirmă, nu mai vorbim de o eroare procedurală, vorbim de posibilă falsificare de documente într-o procedură de achiziție publică.

Conform art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 o astfel de ofertă devine inacceptabilă dacă a fost prezentată de un ofertant care nu are calificările necesare sau dacă documentele sunt false, iar autoritatea are obligația de a o respinge fără punctaj.

În astfel de situații, intră în discuție următoarele articole din Codul penal: art. 320 („fals material în înscrisuri oficiale”), art. 321 („fals intelectual”), art. 322 („fals în înscrisuri sub semnătură privată”) și art. 323 („uz de fals”). Suplimentar, dacă procedura are finanțare europeană, se activează și art. 5 din Regulamentul (UE) 2020/2092 privind protejarea bugetului Uniunii.

Doctorul în Achiziții din București răspunde :

Doctorul din București își încrucișează brațele :

— Și aici intrăm în zona pe care achizitorii trebuie s-o trateze cu maximă prudență. Pentru că, dincolo de Legea nr.98/2016, există riscuri penale și europene serioase.

— Exact, confirmă Doctorul din Timișoara. Dacă într-o procedură apare o ofertă sau o susținere din partea unei firme care declară ulterior că nu a emis documentul, instituția contractantă trebuie să oprească reflexul de a „merge mai departe ca să nu blocăm proiectul”.

Ridică degetul:

— Pentru că astfel de situații sunt exact genul de spețe care pot intra în radarul:

Direcția Națională Anticorupție (DNA)
Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF)
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)
Parchetul European (EPPO)

Doctorul din București completează:

— Mai ales dacă există finanțare europeană. EPPO are competență directă în cazurile de fraudă cu fonduri europene conform Regulamentului (UE) 2017/1939, art. 22–23, iar OLAF poate declanșa investigații administrative independente. EPPO, DLAF și OLAF nu analizează „intenții administrative bune”, analizează elementele constitutive ale fraudei.

Conform art. 320 alin. (1) din Codul Penal (Legea nr. 286/2009, republicată), falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii, subscrierii sau alterarea lui, de natură să producă consecințe juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani – iar o ofertă depusă în SEAP cu semnătură electronică falsă intră exact aici.

Doctorul din Timișoara continuă :

— Ce e grav în cazul Innovative Web Design ? Faptul că există o negare explicită a emiterii ofertei. Dacă o autoritate continuă procedura fără verificări serioase, se poate reține :

📌 folosirea unui înscris fals;
📌 inducerea în eroare a autorității contractante;
📌 afectarea concurenței.

— Iar pentru achizitori, avertismentul e clar, orice suspiciune de ofertă-fantomă trebuie documentată, verificată și, dacă se confirmă, procedura trebuie suspendată sau anulată. Altfel, riscul nu e doar procedural. E penal.

Doctorul din București deschide al doilea subiect :

— În cazul relatat de Libertatea privind tronsonul de metrou Gara de Nord – Gara Progresul, unde Erbașu este reclamată pentru modificarea contractului, problema este diferită, dar la fel de sensibilă : modificarea substanțială a contractului după atribuire. Și aici Legea 98/2016 e clară, art. 221 limitează drastic modificările contractuale fără o nouă procedură. Dacă modificarea schimbă echilibrul economic sau natura contractului, putem discuta despre eludarea concurenței.

— Chiar așa, pentru DNA sau EPPO, modificările contractuale nejustificate pot echivala cu deturnarea procedurii inițiale.

Doctorul din București avertizează :

— Achizitorii trebuie să înțeleagă că „optimizarea” ulterioară a contractului poate fi calificată drept atribuire directă mascată. Alin. (5) din art. 221 din Legea 98/2016, interzice explicit modificări succesive care urmăresc eludarea prevederilor legale.

Doctorul din Timișoara revine, cu un zâmbet amar :

— Și acum, fruncea: „Telenovela” de la Cluj, relatat de Monitorul de Cluj. Furt de identitate al unei firme din Bosnia de către un ofertant român. Situația e incertă, iar Primăria nu denunță, momentan, contractul pentru centura metropolitană. Citez : „Proiectul va fi realizat, indiferent de modul în care va fi soluționată suspiciunea de fraudă.”

Doctorul din București ridică privirea :

— Această frază este exact genul care poate declanșa verificări serioase. Pentru că autoritatea are obligația de a asigura legalitatea procedurii, nu doar continuitatea proiectului.

Art. 167 alin. (1) lit. d) prevede dreptul autorității contractante de excludere dacă ”autoritatea contractantă are suficiente indicii rezonabile/informaţii concrete pentru a considera că operatorul economic a încheiat cu alţi operatori economici acorduri care vizează denaturarea concurenţei în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză;”.

— Corect, spune Doctorul din Timișoara, dacă există suspiciuni de furt de identitate, folosire neautorizată de documente sau capacități invocate fictiv, continuarea contractului fără clarificare poate genera :

📌 corecții financiare masive ;
📌 suspendarea finanțării ;
📌 investigații penale.

În proiectele europene, corecțiile pot ajunge la 100% privind corecțiile financiare aplicabile neregulilor în achiziții. În plus, conform art. 212 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea trebuie să anuleze procedura sau contractul dacă documentele sunt viciate, iar ignorarea semnalelor poate atrage răspundere solidară a ordonatorului de credite.

Doctorul din București concluzionează : observi un tipar? Oferta negată de emitent, Contract modificat post-atribuire, furt de identitate într-o asociere, trei situații extreme…

Doctorul din Timișoara aprobă: și par că se înmulțesc ca florile primăvara …

Amândoi privesc spre „pacientul sistemic” și sfătuiesc :

-Dragi achizitori, nu vă temeți de contestații, temeți-vă de situațiile în care închideți ochii la semnale evidente pentru că CNSC anulează procedura, dar DNA, DLAF, OLAF sau EPPO pot face mult mai mult decât atât.

Concluzie clinică :

Verificați autenticitatea documentelor invocate.
Nu ignorați dezmințirile oficiale.
Nu modificați contracte peste limita legală.
Nu continuați proiecte sub suspiciune gravă fără fundament juridic solid.
Documentați totul în referatul de necesitate și raportul de atribuire, conform art. 216 din Legea nr. 98/2016, pentru a vă proteja de răspundere.

Doctorul din Timișoara încheie : achiziția publică nu e doar procedură administrativă, este potențial probatoriu penal, iar diferența dintre eroare și fraudă nu o stabilește intenția declarată, ci faptele constatate.

Lumina se stinge în salon.

Primăvara începe …

Surse :

1. https://www.strictsecret.com/p/opus-nr-564-guristul-de-presedinte?utm_campaign=post&utm_medium=email&triedRedirect=true
2. https://www.libertatea.ro/stiri/conflict-gulermak-erbasu-blocat-tronson-gara-nord-gara-progresul-5619284
3. https://www.monitorulcj.ro/administratie/135340-primaria-nu-denunta-momentan-contractul-pentru-centura-metropolitana-proiectul-va-fi-realizat-indiferent-de-modul-in-care-va-fi-solutionata-suspiciunea-de-frauda
4. https://actualdecluj.ro/explicatiile-dimex-nu-conving-in-lipsa-dovezilor-privind-acordul-de-asociere-cu-firma-bosniaca-atentioneaza-asociatia-proinfrastructura/

n.a. Articolul (al douăzecișișaptelea) face parte din seria „Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde” – o colecție de reflecții umoristice și realiste despre lumea achizițiilor publice din România și nu numai.

p.s. S-a folosit AI pentru crearea imaginilor vizuale (pozele) din articol.