Doctorul în Achiziții: între progres și blocaje în analiza OECD 2026

Autori: Alin Izvoran & Ovidiu Slimac

Seria „Doctorul în Achiziții” continuă să analizeze, într-un stil direct și aplicat, realitățile sistemului public din România. În acest episod, raportul OECD 2026 devine punctul de plecare pentru o radiografie clară a achizițiilor publice, între progrese și provocări persistente.

Episodul 30 (11/26) – Episodul 11, din 2026 „OECD ne face portretul : între ‘bine, dar se poate și mai bine’ și ‘mai avem de tras la administrat’”

Doctorul din Timișoara vorbește :

A venit și momentul acela al anului când Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) ne face portretul. Și, spre deosebire de pozele de buletin, ăsta e un portret detaliat, cu radiografie și analize de sânge. Ne referim desigur, la OECD Economic Survey: Romania 2026, tocmai publicat.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat la 16 martie 2026 raportul OECD Economic Surveys: Romania 2026. Capitolul 4 („Strengthening Romania’s competitiveness”) dedică o secțiune consistentă achizițiilor publice, confirmând progresele legislative, dar și blocajele cronice de implementare.

Acum, ca orice pacient care-și citește foaia de observație, am trecut rapid peste părțile bune și ne-am oprit la cele care dor. Și, pentru că suntem “doctori” în achiziții, am căutat cu lumânarea secțiunile care ne vizează. Surpriză ? Nu prea. Dar e util să vedem cum ne vede lumea, nu doar cum ne vedem noi, dimineața, în oglinda SEAP-ului.

Mesajul central al OECD merită reținut fără cosmetizare: achizițiile publice reprezintă aproximativ 11% din PIB-ul României, ceea ce înseamnă că orice disfuncție în acest sector produce efecte nu doar administrative, ci și economice, asupra investițiilor, concurenței și utilizării banului public. În aceeași logică, raportul arată că eficientizarea achizițiilor publice poate contribui la economii fiscale estimate, în scenariul ilustrativ al reformelor OECD, la aproximativ 0,15% din PIB.

Hai să prezentăm, în stilul nostru, concluziile OECD despre pacientul numit „Sistemul de Achiziții Publice din România”.

Doctorul în Achiziții din București dă din cap :

Partea plină a paharului: „Bazele sunt solide, dom’ doctor !”

OECD recunoaște explicit: „Public procurement… remains a key area where legal provisions are fundamentally sound” (Achizițiile publice … rămân un domeniu-cheie în care dispozițiile legale sunt, în esență, solide). Legea nr. 98/2016 (cu modificările ulterioare) permite achiziții strategice, sociale, sustenabile și inovative, iar România beneficiază de fonduri UE (2,2 % din PIB anual în 2020-2024) și de integrarea în lanțurile valorice globale, care au adus câștiguri de productivitate și transfer tehnologic.Achizițiile publice reprezintă aproximativ 11 % din PIB, iar eficientizarea lor ar genera economii estimate la +0,15 % din PIB (vezi scenariul de reforme structurale, Tabel 1.3).

Cadrul Strategic: Legea nr. 98/2016 permite implementarea achizițiilor strategice (sociale, sustenabile și inovative).

Impact Economic: Achizițiile publice reprezintă aproximativ 11% din PIB-ul României.

Potențial de Optimizare: Eficientizarea acestui sector ar putea genera o creștere economică de +0,15% din PIB conform scenariilor de reformă structurală (Tabel 1.3 din raport).

Instrumente de Suport: Există ghiduri actualizate, inclusiv cele dezvoltate în colaborare cu EISMEA și ANAP în 2026.

Ceea ce știm și noi: România a făcut progrese remarcabile. Suntem bine integrați în piețele globale, atragem investiții străine, iar fondurile UE sunt un motor important pentru investiții și creștere pe termen lung. Practic, avem materialul genetic bun. La capitolul achiziții, asta înseamnă că avem o Lege (98/2016) care, teoretic, ne permite să facem achiziții strategice, sociale, sustenabile ;i inovative. Avem cadrul, avem chiar și ghiduri (cum e cel de la EISMEA / ANAP / PPE+ Europe, 2026).

OECD formulează explicit paradoxul pe care practicienii îl cunosc deja: deși „legal provisions are fundamentally sound” („dispozițiile legale sunt, în esență, corecte”), implementarea „falls short” („nu este suficient”). Această observație este importantă pentru că mută discuția din zona reflexului legislativ — „mai trebuie o lege” — în zona capacității administrative, a standardizării și a predictibilității. Cu alte cuvinte, problema principală nu pare să fie absența cadrului normativ, ci felul în care acesta este aplicat în practică.

Mai mult, OECD observă că integrarea în lanțurile valorice globale ne-a adus productivitate și transfer tehnologic. Exact ceea ce spuneam și noi când vorbeam despre importanța ca firmele locale să se conecteze cu giganții străini. Așadar, direcția e bună. Mașina merge.

Doctorul din Timișoara continuă, cu un timbru trist :

Partea goală a paharului – și e mai goală decât am crede

Acum, partea care ne doare. Pentru că, dacă tot suntem la control, hai să auzim diagnosticul complet. OECD identifică câteva puncte slabe care ne afectează direct munca de zi cu zi:

Competiția limitată în licitații: Se spune negru pe alb că, în ciuda cadrului legal solid, implementarea lasă de dorit. 45 % dintre proceduri au o singură ofertă, iar 23 % sunt negociate fără publicare prealabilă. Media UE ? 38 %, respectiv 6 %.

Noi suntem campioni la „să vedem cu cine vine” și la „hai să vorbim direct, că e mai simplu”. Asta nu e concurență, e loterie.

Raportul constată fără echivoc : „Competition is limited, as shown by a high share of single-bid procedures (45 %, compared to the EU average of 38 %) and of negotiated procedures without prior publication (23 %, versus the EU average of 6 %).”

Cauzele identificate de OECD (pp. 128-129):

• documente nestandardizate și criterii de selecție rigide sau complexe
• termene insuficiente pentru pregătirea ofertelor
• garanții disproporționate
• capacitate administrativă redusă a autorităților contractante
• schimbări legislative frecvente în trecut
• percepția corupției și barierele pentru IMM-uri

Aceste probleme reduc accesul la licitații, cresc costurile și afectează absorbția fondurilor UE.

Bariere administrative și birocrație: Proceduri greoaie, lipsă de standardizare și schimbări legislative frecvente.

Capacitatea administrativă redusă: Personal insuficient și pregătire profesională deficitară.

Doctorul din București surâde și zice :

Recomandările OECD – rețeta clară

• predictibilitate, claritate și standardizare
• timp suficient pentru pregătirea ofertelor
• implicare activă a pieței și training pentru IMM-uri
• consolidarea capacității autorităților contractante
• continuarea Strategiei Naționale 2023–2027

Diagnosticul OECD e dureros, dar corect.

Concluzie și mesaj ca experți în achiziții

Raportul OECD nu este o critică, ci un diagnostic precis și o hartă de drum.

România nu are nevoie de noi legi, ci de:

• stabilitate legislativă
• standardizare reală
• digitalizare integrată
• investiții în oameni

Concluzia Doctorului din Timișoara, achiesată și de Doctorul din București :

Raportul OECD nu e o condamnare. E o șansă. Ne arată exact ce trebuie să reparăm ca să fim luați în serios în Europa.

Cadrul există.
Strategia există.
Direcțiile de reformă sunt deja cunoscute.

Ceea ce lipsește este aplicarea coerentă.

Cu respect, luciditate și un exemplar tipărit al Raportului OECD pe noptieră,

Alin Izvoran & Ovidiu Slimac

Surse:

• https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2026/03/oecd-economic-surveys-romania-2026_be38cf27/4844067e-en.pdf
• https://public-buyers-community.ec.europa.eu/communities/ppe-europe-2024-2028/resources/guidelines-use-supply-chain-aspectsconcepts-romanian
• https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2026/03/oecd-economic-surveys-romania-2026_be38cf27/4844067e-en.pdf
• https://www.oecd.org/en/publications/oecd-economic-surveys-romania-2026_4844067e-en.html

Citește și:

Doctorul în Achiziții: diferența dintre clarificare și modificarea ofertei în Legea 98/2016

Doctorul în Achiziții: paradoxul avansului de 30% în achizițiile finanțate european

Doctorul în Achiziții: Primăvara ofertelor-fantomă și riscurile penale ascunse

Doctorul în Achiziții: Minimul vital sau filtru arbitrar în procedurile publice