În România, luna Decembrie este luna marcată de Crăciun și Revelion, cu mese îmbelșugate de la care porcul este nelipsit, fiind prezent în toate modurile posibile: piftie, tobă, caltaboș, cârnați, șorici, șuncă și friptură. Este luna în care familiile se reunesc de Crăciun, iar apoi te distrezi cu prietenii de revelion.
În Japonia însă, lucrurile stau exact pe dos, iar mâncărurile specifice sunt cu totul altele. Iarna, Japonia este dominată de așa zisul „nabemono”. Fie acasă, în kotatsu, fie la restaurant, prietenii, colegii se reunesc în jurul unei oale în care se pun la fiert diverse cărnuri, legume și tăiței, pentru „bounenkai”, „petreceri de uitat anul precedent”.
Dacă la noi e vorba de valorificarea porcului tăiat de sărbători și de o masă cât mai bogată, la japonezi, felurile de mâncare de la masa tradițională de anul nou „Oshougatsu” au fiecare un înțeles anume, fiind o dorință sau o urare pentru anul viitor.
Numită „osechi-ryouri” ea este pregătită cu două zile înainte de sfârșitul anului. Deoarece în mod tradițional, în primele trei zile din noul an nu se face nicio muncă gospodărească (inclusiv gătit), gustul mâncării osechi este imprimat în amintirea oricărui japonez.
Un ingredient foarte popular este crevetele, din dublu motiv. Primul, pentru că este roșu, o culoare norocoasă pentru japonezi, iar apoi pentru că numele său în japoneză este „bătrânul mării”. Mâncând creveți, se exprimă dorința de a trăi o viață lungă, până ce spatele ți-e încovoiat precum coada de crevete. Icrele de somon, tot roșii, reprezintă abundență, iar icrele galbene de hering reprezintă bogăție. Boabele negre de soia au ca semnificație „sănătate”, „a fi rezistent”, de aceea se mănâncă pentru a fii sănătos tot anul viitor.
„Tazukuri”, anșoa prăjită, cu glazură de miere și semințe de susan, se mănâncă de anul nou cu dorința de a avea o recoltă bogată. În vremuri străvechi, acești peștișori erau folosiți pentru fertilizarea câmpurilor de orez, de unde și denumirea mâncării „face câmpul de orez.” Vedem deci cum fiecare fel de mâncare din cele peste douăzeci, are propria lui semnificație, fiecare masă fiind o lecție, o amintire despre trecut și o serie de urări pentru viitor.
La Centrul Murasaki au fost organizate la sfârșit de an, o serie de workshop-uri cu scopul de a împărtăși elevilor câte ceva din tradițiile japoneze de sfârșit de an. Am făcut jocuri tradiționale, am creat origami de sezon, am învățat despre celebrarea anului nou japonez, cu quiz-uri și premii.
Ne-am bucurat să putem împărtăși elevilor noștri câte ceva despre cultura japoneză, și vom continua să îi încurajăm să descopere cât mai multe alături de noi.
