România: Fiscalitate redusă la proprietăți și oportunități pentru comunități

România se poziționează printre cele mai prietenoase țări din Uniunea Europeană în privința taxării proprietăților. Conform analizei Cushman & Wakefield Echinox, un român plătește anual aproximativ 93 de euro taxe pe proprietate, de șapte ori mai puțin decât media europeană de 710 euro și de 16 ori mai puțin decât contribuabilul francez. Acest nivel scăzut a consolidat atractivitatea pieței imobiliare locale și a sprijinit accesul multor familii la propria locuință.

Impactul asupra pieței imobiliare și societății

Taxarea redusă a creat un mediu propice pentru dezvoltarea pieței imobiliare. România se află astăzi în topul Uniunii Europene la procentul de locuințe aflate în proprietate personală, un indicator relevant pentru stabilitatea socială și economică. În același timp, fiscalitatea relaxată a atras investitori și dezvoltatori, favorizând crearea de noi proiecte rezidențiale și comerciale.

Un astfel de cadru fiscal sprijină inclusiv mobilitatea socială: familiile tinere pot accesa mai ușor credite și își pot permite achiziția unei case, ceea ce generează sentiment de siguranță și stabilitate. Acest efect pozitiv reverberează în comunități, încurajând investițiile în educație și calitatea vieții.

Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox: „Nivelul redus de taxare a proprietății din România a reprezentat un avantaj competitiv real, ce a susținut dezvoltarea pieței imobiliare și a facilitat accesul populației la locuințe, contribuind astfel la statutul României drept țara cu cel mai mare procentaj de locuințe aflate în proprietate personală din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, o taxare relaxată se traduce într-o limitare a fondurilor disponibile pentru investiții publice, având în vedere că aceste impozite sunt colectate predominant de administrațiile locale.”

Vlad Saftoiu Head of Research Cushman & Wakefield Echinox

Echilibrul între accesibilitate și resurse publice

Deși taxele reduse sunt o oportunitate pentru cetățeni și mediul de afaceri, ele limitează resursele colectate la bugetele locale. În 2023, România a colectat doar 1,8 miliarde euro din impozite pe proprietăți, comparativ cu 10,7 miliarde în Polonia sau peste 100 miliarde în Franța. Această diferență ridică întrebarea despre cum pot fi echilibrate beneficiile pentru populație cu necesitatea unor investiții publice mai ample, în infrastructură, transport sau sănătate.

Bune practici europene pentru echilibru

Țările europene care combină fiscalitatea moderată cu investițiile sustenabile oferă exemple utile:

• Polonia: cu o pondere de 1,4% din PIB provenind din impozite pe proprietate, Polonia menține taxe accesibile, dar are un sistem mai eficient de colectare, ceea ce îi permite să direcționeze fonduri spre dezvoltarea urbană și infrastructură.
• Spania: colectează aproape 38 de miliarde de euro anual, cu un nivel de taxare peste media UE, dar reinvestește masiv în transport și regenerare urbană, ceea ce crește atractivitatea turistică și economică.
• Franța: lider european la taxarea proprietăților (3,7% din PIB), a folosit aceste resurse pentru a dezvolta servicii publice solide și rețele de transport urban de calitate.
• Ungaria: cu un nivel intermediar al impozitelor, dar peste România, a reușit să îmbine fiscalitatea cu programe de sprijin pentru achiziția locuințelor de către tineri, reducând dezechilibrele sociale.

România ar putea prelua din aceste modele elementele care pot fi adaptate local: modernizarea sistemului de evaluare imobiliară, o colectare mai eficientă și direcționarea fondurilor către proiecte cu impact direct asupra comunităților, precum școli, spitale și infrastructură.

Perspective pentru viitor

Nivelul redus de taxare nu trebuie privit doar ca un decalaj față de media europeană, ci ca un instrument strategic. Menținerea competitivității pieței imobiliare, alături de politici publice orientate spre investiții eficiente, poate transforma România într-un pol de stabilitate și atractivitate pentru capital. În același timp, autoritățile locale și centrale pot identifica soluții de optimizare a colectării, fără a afecta accesibilitatea pentru cetățeni.