Inteligența artificială promite un salt major de productivitate, însă multe organizații nu reușesc să valorifice pe deplin acest potențial. Conform Studiului EY Work Reimagined 2025, realizat pe un eșantion global de 15.000 de angajați și 1.500 de angajatori din 29 de țări, firmele pot pierde până la 40% din câștigurile generate de utilizarea inteligenței artificiale din cauza unor strategii insuficient pregătite la nivel de resurse umane.
IA este folosită de 88% dintre angajați – dar doar pentru sarcini de bază
Aproape toți angajații intervievați (88%) folosesc inteligența artificială în activitatea zilnică, însă în majoritatea cazurilor aceasta este limitată la activități simple:
- căutarea informațiilor (56%),
- sintetizarea documentelor (34%).
Doar 5% dintre angajați utilizează IA într-un mod avansat, capabil să transforme procesele de lucru.
Temeri și lipsă de pregătire: două frâne majore în adoptarea IA
Chiar dacă tehnologia este prezentă peste tot, încrederea în utilizarea ei rămâne șubredă:
- 37% dintre angajați se tem că dependența de IA le-ar putea eroda competențele profesionale.
- 64% percep o creștere a volumului de muncă, dar doar 12% consideră că au primit instruire suficientă în ceea ce privește instrumentele de inteligență artificială.
În absența soluțiilor asigurate de angajator, mulți recurg la inițiative proprii: 37% folosesc la locul de muncă instrumente IA personale, ceea ce poate ridica probleme de securitate și conformitate.
„Avantajul resursei umane” – factorul care diferențiază companiile performante
Studiul subliniază că beneficiile reale ale inteligenței artificiale apar doar atunci când există o strategie solidă de resurse umane. Cultura organizațională, instruirea continuă și sistemele corecte de recompensare sunt esențiale.
Doar 28% dintre companii declară că sunt pe drumul cel bun în integrarea eficientă a resursei umane cu tehnologia.
Claudia Sofianu, Partener și Leader People Advisory Services, EY România, explică:
„Succesul adoptării inteligenței artificiale în organizații nu depinde doar de tehnologie, ci de modul în care resursele umane sunt pregătite să o integreze. Majoritatea angajaților folosesc IA doar pentru sarcini de bază, nu pentru activități care pot genera avantaj competitiv. O strategie de HR solidă devine astfel un element fundamental pentru transformarea reală.”
Sănătatea resursei umane crește la nivel global – dar IA schimbă jocul
Indicatorul global privind „sănătatea resursei umane” a crescut de la 55 la 65 (din 100), pe fondul îmbunătățirii percepției angajaților privind compensarea, dezvoltarea profesională și cultura organizațională.
Totodată, intenția de a demisiona a scăzut spectaculos la 29%, cel mai mic nivel din ultimii patru ani, după vârful de 43% în vremea „Marii Demisii”.
Rolul liderilor este esențial: ei contribuie în proporție de 44% la nivelul de sănătate organizațională prin modul în care oferă încredere, claritate și sprijin.
În privința IA însă, există un decalaj:
- 75% dintre angajați din organizațiile avansate afirmă că liderii lor promovează o viziune clară privind utilizarea IA,
- în timp ce în companiile aflate la început de drum 62% nu resimt această aliniere.
Paradoxul instruirii: crește productivitatea, dar și riscul de plecare
Angajații care primesc peste 81 de ore de instruire anuală în IA raportează:
- un câștig mediu de 14 ore de productivitate săptămânal, față de media de 8 ore,
- dar și o probabilitate cu 55% mai mare de a părăsi organizația, deoarece competențele lor se află la mare căutare.
Pentru a limita acest risc, studiul recomandă angajatorilor să ofere:
- pachete complete de compensare,
- oportunități reale de dezvoltare,
- acces consecvent la tehnologie și flexibilitate.
Cum arată viitorul muncii? O colaborare profundă între oameni și tehnologie
Studiul EY conturează cinci domenii-cheie în care companiile trebuie să exceleze pentru a obține un avantaj competitiv real:
- Adoptarea inteligentă a IA
- Învățarea continuă
- Robustețea resursei umane
- Cultura organizațională
- Structuri echitabile de remunerare
„Transformarea reală nu se măsoară doar prin adopția tehnologiei, ci prin cultura care valorizează oamenii și învățarea continuă”, subliniază Claudia Sofianu. „Viitorul muncii înseamnă un mediu în care oamenii și tehnologia evoluează împreună.”


