Descoperire istorică la Mangalia: Necropola Callatis scoate la lumină artefacte unice în România

7 iulie 2025 rămâne o dată de referință în arheologia românească. Astăzi, la sediul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), a fost anunțată oficial o descoperire cu adevărat excepțională: o movilă funerară uriașă, necercetată sistematic până acum, a scos la iveală podoabe de aur, cununi funerare impresionante și două sarcofage rare, datând din secolul al III-lea înainte de Hristos.

Descoperirile au fost realizate în situl Necropola tumulară a orașului antic Callatis, aflat în vecinătatea Mangaliei, în cadrul unui proiect de cercetare complex coordonat de arheologi și restauratori din mai multe instituții de prestigiu.

Un monument funerar de proporții colosale

Movila cercetată, cea mai mare de acest fel cunoscută în sudul Dobrogei, măsoară 12 metri în înălțime și 70 de metri în diametru, fiind vizibilă chiar și de pe mare. În inima ei a fost descoperit un cavou impresionant din piatră prelucrată, acoperit cu boltă semicilindrică și proiectat cu rafinament de un arhitect al epocii. Construcția, lungă de cel puțin 18 metri, ar fi aparținut unei familii grecești influente, cu legături strânse în lumea politică și religioasă macedoneană.

Deși cavoul a fost jefuit la scurt timp după ridicare, movila a fost repede refăcută și reinvestită cu semnificații simbolice, prin ritualuri de ofrandă ce includ urmele unor consumuri masive de alcool.

Printre resturile umane descoperite se numără osemintele a doi indivizi tineri, unul de 16-18 ani, celălalt de 8-11 ani, despre care specialiștii presupun că ar fi fost de sex feminin.

Aur, bronz și marmură – comori pentru patrimoniul național

Cele mai spectaculoase piese descoperite sunt trei cununi funerare realizate din bronz aurit, cu frunze ce imitau mirtul și iedera, montate pe suport de lemn și decorate cu fructe ceramice aurite. Lor li se adaugă podoabe de aur, obiecte din sticlă și bronz, fragmente de lemn antic cu urme de pigmenți colorați, ceramică și două sarcofage sculptate și pictate, din calcar și marmură.

Toate aceste artefacte vor fi clasate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național, iar studierea lor va aduce informații noi despre civilizația greco-traco-macedoneană a secolelor IV-III î.Hr.

O premieră în arheologia românească

Este prima cercetare sistematică a unui tumul cu cavou de pe teritoriul României, realizată cu metode moderne de investigare non-invazivă: scanare LiDAR, fotogrammetrie, analize fizico-chimice, sprijin logistic multidisciplinar. Proiectul a început în 2017 sub denumirea Kalla și a fost continuat, din 2023, de MNIR și partenerii săi, cu finanțare de la Ministerul Culturii.

În cursul zilei de ieri, podoabele au ajuns la Muzeul Național de Istorie a României pentru conservare și documentare. Sarcofagele vor fi extrase și transportate în perioada următoare.

O lume fascinantă, redescoperită

Descoperirile confirmă încă o dată ambiția, rafinamentul și puterea economică a comunității grecești din Callatis – unul dintre cele mai prospere orașe antice de la Pontul Euxin. Necropola tumulară a orașului antic însuma în trecut aproape o mie de movile funerare, dintre care majoritatea au fost distruse în secolul trecut.

Această cercetare redă o parte din patrimoniul pierdut și oferă publicului ocazia de a înțelege mai bine istoria fascinantă a regiunii. O primă prezentare a rezultatelor va avea loc în septembrie, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, printr-un eveniment special găzduit de MNIR.

Pentru mai multe informații despre descoperiri, cercetări și viitoarele expoziții, vizitați pagina oficială a Muzeului Național de Istorie a României sau contactați echipa de arheologi coordonatoare.