În cel de-al doilea episod al podcastului pOD by Edge Institute, moderat de jurnalista Amalia Enache, rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, a discutat despre transformările fundamentale prin care trece educația și despre cum trebuie format „profesorul viitorului”. Acesta nu mai poate fi doar un simplu transmițător de informații, ci trebuie să devină actor pe scena clasei, antrenor care motivează și ghid în folosirea tehnologiilor digitale.
România cu viteze diferite și decalajul digital
Marian Preda a subliniat că România este divizată între o țară urbană, conectată la prezent și viitor, și zone rurale rămase în urmă, unde educația are mari dificultăți. Deși peste 90% din populație are acces la internet de mare viteză, competențele digitale sunt mult sub media europeană. Doar 28% dintre români reușesc să folosească eficient tehnologia, în timp ce tinerii petrec în medie între cinci și șapte ore pe zi online, în special pentru divertisment.
Un centru de testare pentru viitorii profesori
Una dintre cele mai importante noutăți anunțate este înființarea, în cadrul Universității din București, a unui centru de testare psihologică și pedagogică pentru viitorii profesori. Marian Preda a explicat că actualul modul psihopedagogic și interviurile de la admitere nu reușesc să evalueze aptitudinile reale de predare. Sub coordonarea profesorului Dragoș Iliescu, centrul va fi operațional până la finalul anului 2025 și va evalua competențele de predare, abilitățile artistice (muzică, desen), dar și competențele digitale.
„Am hotărât să înființăm un departament, un centru de testare psihologică, tocmai pentru aptitudinile celor care merg la admitere la facultățile de Științe ale Educației, la noi în universitate, la specializările care îi vor duce în învățământ: pedagogia învățământului primar și preșcolar, pedagogie în general”, a declarat Preda.
(Declarațiile complete despre pregătirea profesorilor pot fi văzute în fragmentul 18:32 – 25:53 din episod.)
Profesorul ca influencer pozitiv
Amalia Enache a punctat că, pentru multe generații, profesorii au fost „primii influenceri”, iar acest rol ar trebui consolidat. Marian Preda a completat că profesorul viitorului trebuie să concureze cu atracția rețelelor sociale, a podcasturilor și a divertismentului digital. Pentru a capta atenția elevilor, este nevoie de metode interactive, folosirea telefoanelor inteligente ca instrumente educaționale și introducerea de conținut multimedia în predare.
Inteligența artificială și redescoperirea științelor umaniste
Discuția a abordat și impactul inteligenței artificiale asupra educației. Dacă AI poate suplini partea de rutină și procesare de date, profesorul rămâne esențial prin empatie, conexiunea emoțională și stimularea gândirii critice. Rectorul a anticipat chiar o revenire a relevanței științelor umaniste, într-o lume unde personalizarea și creativitatea devin atuuri majore.
Școala viitorului cere adaptare
Marian Preda și Amalia Enache au concluzionat că școala viitorului nu poate rămâne blocată în memorare mecanică. Ea trebuie să încurajeze întrebările, gândirea critică și integrarea tehnologiei. Profesorii de mâine vor fi influenceri autentici și antrenori de curiozitate, iar succesul educației va depinde de capacitatea lor de a echilibra tradiția culturală cu inovația digitală.

