România reduce deficitul bugetar la 7,9% din PIB în 2025, cea mai amplă corecție fiscală din UE

România marchează un pas important în echilibrarea finanțelor publice, după ce deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene ESA a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025. Datele validate de Eurostat indică o corecție de 1,4 puncte procentuale, peste estimările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale.

Rezultatul depășește prognozele anterioare, care situau deficitul între 8,2% și 8,4% din PIB, și confirmă eficiența măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului trecut. Evoluția marchează revenirea României pe traiectoria fiscală agreată cu Comisia Europeană prin Planul Fiscal-Bugetar.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că această ajustare reprezintă mai mult decât o corecție contabilă, fiind un semnal de maturizare economică și de recâștigare a încrederii:

„Datele confirmate astăzi de Eurostat arată că România a intrat într-o etapă reală de corecție și maturizare fiscal-bugetară, reconstruind credibilitatea necesară revenirii pe traiectoria asumată față de partenerii europeni și piețele financiare. După ani în care dezechilibrele s-au acumulat rapid, începem să reconstruim echilibrul dintre dezvoltare, investiții și sustenabilitatea finanțelor publice. Am redus semnificativ deficitul fără să oprim investițiile și fără să abandonăm marile proiecte de modernizare ale României.”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare

Corecție fiscală peste media europeană

Datele Eurostat arată că România a realizat una dintre cele mai consistente ajustări fiscale din Uniunea Europeană într-un singur an. În comparație, alte state membre au înregistrat ajustări mai reduse sau mențin deficite ridicate: Polonia are un deficit estimat de aproximativ 7,3% din PIB, Belgia 5,2%, Franța 5,1%, iar Italia a realizat o corecție de doar 0,3 puncte procentuale.

Chiar și în aceste condiții, România rămâne țara cu cel mai ridicat deficit bugetar din UE, în contextul în care media europeană este de aproximativ 3% din PIB. Această diferență evidențiază necesitatea continuării procesului de consolidare fiscală și menținerea unei discipline bugetare stricte.

Investițiile, menținute la un nivel ridicat

Un element esențial al ajustării fiscale este faptul că reducerea deficitului nu a fost realizată prin diminuarea investițiilor publice. România a menținut un nivel ridicat al investițiilor, de 7,2% din PIB, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, susținând proiectele de infrastructură și dezvoltare.

Corecția a fost realizată printr-un mix de măsuri care au vizat creșterea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. În paralel, statul a redus arieratele și obligațiile restante, intrând în 2026 cu o poziție fiscală mai stabilă.

Impact asupra economiei și mediului de afaceri

Reducerea deficitului bugetar contribuie direct la scăderea costurilor de finanțare pentru economie. Deficitele mari și datoria în creștere se reflectă în dobânzi mai ridicate, atât pentru stat, cât și pentru populație și companii.

Prin consolidarea fiscală, autoritățile urmăresc crearea unui cadru economic mai stabil și predictibil, care să stimuleze investițiile private și dezvoltarea pe termen lung. În același timp, România a început stabilizarea datoriei publice, consolidându-și credibilitatea în fața investitorilor și a instituțiilor financiare internaționale.

Mesajul transmis de autorități este unul clar: ajustarea fiscală reprezintă un proces necesar pentru recâștigarea echilibrului economic și pentru susținerea unei creșteri sustenabile în anii următori.