Livrările de locuințe noi au scăzut puternic în Cluj-Napoca și Brașov. Bucureștiul a stagnat în 2025

Numărul locuințelor noi finalizate în 2025 a stagnat în București, în timp ce în Cluj-Napoca a scăzut cu aproape 42%, iar în Brașov cu 29%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică analizate de Storia. La nivel național, anul trecut au fost finalizate aproximativ 59.000 de locuințe noi, cu 3,1% mai puține decât în 2024.

Datele arată diferențe importante între marile centre urbane ale României, inclusiv între orașele în care prețurile locuințelor se situează la cele mai ridicate niveluri.

Aproape 9.400 de locuințe noi finalizate în București

În București au fost finalizate în 2025 aproape 9.400 de locuințe noi, cu doar 20 de unități mai puține decât în anul precedent.

În județul Ilfov au fost livrate peste 7.900 de locuințe, în creștere cu 4,4% comparativ cu 2024. Astfel, în regiunea București-Ilfov au fost construite aproape 17.300 de locuințe noi, cu 1,8% mai multe față de anul anterior.

Bucureștiul și Ilfovul au concentrat aproximativ 29% din totalul locuințelor noi finalizate în România în 2025.

„Creșterea ușoară a numărului de locuințe livrate în regiunea București-Ilfov reflectă importanța Capitalei în economia României, în ciuda faptului că București este depășit de aproape toate celelalte mari orașe ale țării în Indexul Storia, care reflectă calitatea vieții pe baza unor criterii obiective, dar și a percepțiilor locuitorilor.”

— Cătălina Ciorei, Senior Marketing Manager Storia & OLX Real Estate

Cluj-Napoca, sub 1.000 de locuințe noi într-un an

Situația este mult diferită în Cluj-Napoca, orașul cu cele mai ridicate prețuri ale locuințelor dintre marile centre urbane analizate.

În 2025 au fost finalizate mai puțin de 960 de locuințe noi, cu aproximativ 42% mai puține decât în 2024. Este cel mai redus nivel înregistrat în oraș în ultimul deceniu.

Diferența este semnificativă față de anii 2018 și 2019, când în Cluj-Napoca erau finalizate aproape 4.200 de locuințe anual.

Potrivit analizei Storia, evoluția poate fi influențată atât de disponibilitatea redusă a terenurilor pentru proiecte rezidențiale, cât și de nivelul ridicat al prețurilor și de procedurile administrative pentru autorizarea construcțiilor.

Cluj-Napoca are, în același timp, cel mai mare scor dintre marile orașe analizate în Indexul Storia privind calitatea vieții, de 57,5 puncte.

Brașov, cel mai redus nivel al construcțiilor rezidențiale din ultimul deceniu

Și Brașovul a înregistrat o scădere importantă. Aproape 1.300 de locuințe au fost finalizate în oraș în 2025, cu 29% mai puține decât în anul precedent.

Este cel mai mic număr de locuințe noi livrate în Brașov în ultimul deceniu. Spre comparație, în 2020 au fost finalizate aproximativ 3.000 de unități.

Brașovul rămâne însă singurul dintre marile orașe analizate, în afara Bucureștiului, care a depășit pragul de 1.000 de locuințe noi în 2025.

Oradea s-a apropiat de acest nivel, cu aproximativ 970 de locuințe, chiar depășind Cluj-Napoca în ceea ce privește numărul unităților finalizate.

Scăderi și în Sibiu, Timișoara, Constanța și Craiova

Cele mai multe dintre marile orașe analizate au raportat mai puține locuințe noi în 2025 față de anul anterior.

Cea mai mare scădere procentuală s-a înregistrat în Sibiu, de 69%, unde au fost construite mai puțin de 200 de locuințe.

În Timișoara, numărul locuințelor finalizate a coborât cu 46%, la aproape 800 de unități, în Constanța cu 26%, la aproximativ 700 de locuințe, iar în Craiova cu 31%, la puțin peste 500 de unități.

Iașiul a înregistrat cea mai redusă scădere dintre marile orașe din afara Capitalei, de aproximativ 9%, cu aproape 800 de locuințe finalizate.

Aproape 336.000 de locuințe construite în România în cinci ani

În perioada 2021-2025 au fost finalizate la nivel național aproape 336.000 de locuințe noi, cu 11,7% mai multe comparativ cu intervalul 2016-2020.

Aproximativ 29% dintre acestea au fost construite în București și Ilfov.

Capitala a înregistrat una dintre cele mai importante creșteri pe termen mediu. Peste 58.000 de locuințe noi au fost finalizate în București între 2021 și 2025, cu 63% mai multe față de perioada precedentă de cinci ani.

În Ilfov, creșterea a fost de 30%, fiind livrate peste 40.000 de locuințe.

La polul opus, în Cluj-Napoca au fost finalizate aproximativ 8.200 de locuințe în perioada 2021-2025, cu 52% mai puține față de intervalul 2016-2020.

Pe parcursul ultimilor cinci ani, numărul locuințelor noi livrate a crescut și în Timișoara, cu 18%, Oradea, cu 16%, și Craiova, cu 9%. Scăderi au fost înregistrate în Brașov (-9%), Sibiu (-19%), Iași (-30%) și Constanța (-33%).

Noul Cod al Urbanismului ar putea influența ritmul proiectelor

Unul dintre factorii care ar putea influența dezvoltările rezidențiale în următorii ani este noul Cod al Urbanismului, care prevede simplificarea procedurilor de autorizare, digitalizarea unor etape și introducerea unor termene mai clare.

Printre mecanismele prevăzute se numără și avizarea tacită în anumite situații, precum și păstrarea valabilității unor avize obținute în faza PUZ și în etapa de autorizare.

„Un alt mecanism cu potențial semnificativ este consolidarea avizării tacite: dacă entitățile avizatoare nu emit avizul, nu solicită clarificări și nu resping justificat cererea în termenul legal, documentația se consideră completă, iar avizul se consideră emis tacit.”

— Ioana Roman, partener Filip & Company

În cazul Bucureștiului, Codul Urbanismului prevede, începând cu 2028, și o unificare a procedurilor de autorizare prin transferarea competențelor de la sectoare către o structură din cadrul Primăriei Capitalei.

„Pentru dezvoltatori, regulile interpretate unitar și o singură abordare administrativă ar putea crește semnificativ predictibilitatea și ar face Bucureștiul mai ușor de analizat ca piață unică.”

— Gabriel Blăniță, Director Colliers

Efectele acestor schimbări asupra numărului de locuințe construite vor depinde însă de modul în care noile proceduri vor fi implementate de autoritățile locale și de funcționarea efectivă a instrumentelor de digitalizare și simplificare administrativă.