Odată cu încheierea alegerilor pentru noul Parlament și negocierea dintre partidele politice a structurii noului Guvern, Consiliul Național al Întreprinderior Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită decidenţilor politici să țină seama de cerințele antreprenorilor și să înființeze un Minister al Antreprenoriatului, Turismului și Digitalizării în cadrul noii arhitecturi guvernamentale.

Având în vedere criza economică declanşată de pandemia de COVID-19 şi necesitatea valorificării măsurilor formulate în cadrul Programului de Guvernare al Mediului de Afaceri 2021-2024 pentru susţinerea antreprenoriatului şi, în special, a IMM-urilor, existenţa unui Minister al Antreprenoriatului, Digitalizării și Turismului este necesară pentru:

 

  1. Dezvoltarea politicilor de susținere a IMM-urilor, implementarea programelor naționale de finanțare a IMM-urilor și a programelor de ajutor de stat;

 

  1. Implementarea Programului ROMÂNIA TECH NATION:
  2. Susţinerea a cel puţin 500 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judeţ, în total fiind susţinute minimum 20.500 de start-up-uri:

– acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up;

– includerea obligatorie a componentei de educaţie, training şi mentorat;

– asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local;

 

  1. Women in tech- sprijinirea femeilor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei;

 

  1. Starter kit:
    1. Asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală;
    2. Acordarea de vouchere de digitalizare.

 

  1. Înfiinţarea cel puţin a unui laborator de robotică şi makerspace în fiecare judeţ, în care să se asigure programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital;

 

  1. Tech Tour Trucks – campanii de promovarea a educaţiei tech în comunităţi.

 

  1. Tech Capital of the Year – prin care să fie desemnat un oraş drept capitală a tehnologiei în urma unui concurs în care să participe întreprinzătorii sau administraţiile locale care folosesc/ implementeză/ desfăşoară activităţi în cele mai noi domenii ale tehnologiei şi ştiinţei;

 

  1. Cloud first policy- strategie care vizează adoptarea de soluţii cloud pentru autorităţile publice, respectiv dotarea acestora cu instrumentele şi cunoştiinţele necesare pentru a se muta în cloud.

 

  1. Plan național de digitalizare a instituțiilor publice

– Digitalizarea administrației publice, astfel încât un număr important de proceduri administrative și etapele unei interacțiuni standard cu administrația publică să poată fi realizate în întregime online;

– Generalizarea folosirii mijloacelor electronice pentru comunicarea cu beneficiarii serviciilor publice, inclusiv a posibilității descărcării /completării/transmiterii on-line de formulare;

– Generalizarea plăților electronice și a metodelor electronice de comunicare în timp real între administrația fiscală, instituțiile de credit și contribuabili;

– Generalizarea transferului electronic al datelor între instituții și implementarea principiului depunerii documentelor și informațiilor „doar o singură dată”.

 

  1. Punerea în aplicare a Programului strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești
  • Crearea a 8 centre regionale de depozitare, colectare și distribuție,
  • Pentru relansarea agriculturii și industriei este necesar pe lângă înființarea de “Centre de colectare” a produselor agricole și de crearea de “Asociații ale producătorilor agricoli și industriali (pe specific: legumicultură, pomicultură etc) dar și asigurarea că în cadrul marilor retaileri procentul de produse fabricate în România dintr-un anumit articol vândut prin rețelele acestora, să fie de cel puțin 50%;
  1. d) Implementarea Programului pentru angajarea tinerilor în sectorul privat, prin care persoanele până în 24 de ani, angajați pe durată nederminată şi program complet de lucru, să plătească o taxă fixă de 100 lei, reprezentând contribuţii şi impozite, indiferent de valoarea salariului, dar nu mai mult decât salariul mediu brut annual;

 

  1. Modernizarea Legii societăţilor nr. 31/1990
  2. Introducerea sediului electronic/virtual;

2.Eliminarea radierii automate a societăţii la expirarea valabilităţii contractului de închiriere/ comodat pentru sediu;

  1. Introducerea carnetului de conducere al afacerii pentru administrator, cu excepţia absolvenților de învățământ superior sau liceal economic;
  2. Introducerea SRL de Exercițiu.

 

  1. Sprijinirea turismului
  2. Buget de promovare multianual al României ca destinație turistică, de la minimum 50 milioane de euro pe an, pentru a putea susține campanii de promovare multianuale pe piețele externe;
  3. Programul de Infrastructură și Agrement pentru Turism – Recreation România

Stimularea construcției de spaţii de agrement, în jurul unităţilor de cazare sau în staţiuni turistice, în scopul atragerii de clienţii şi în afara sezonului turistic (ex: cofinanțare cu 30%-50% a proiectelor, printr-o schemă de ajutor de stat).

  1. Stimularea incoming-ului – aducerea mai multor turiști străini în România

Introducerea „primei de incoming”, respectiv deducerea din impozitul pe profit a unei sume pe zi, pentru fiecare turist străin adus în România.

“Existența în cadrul Guvernului viitor a unui Minister pentru Antreprenoriat, Turism și Digitalizare este o condiție de bază pentru susținerea politicilor economice pentru dezvoltarea României în contexul transformărilor generate de digitalizare și tranziţia către o economie verde. România trebuie să își propună să devină cea mai atractivă ţară din sud-estul Europei pentru derularea afacerilor, o condiţie esenţială fiind debirocratizarea – niciunei companii să nu îi fie solictată o informaţie pe care o altă instituţie a statului o deţine. Prin Programul de Guvernare al Mediului de Afaceri 2021-2024 ne-am asumat politici publice care să susțină plasarea României în primele 20 de țări la nivel global privind uşurinţa de a face afaceri, toate aceste măsuri având nevoie de un minister dedicat.”, Florin JIANU, președinte CNIPMMR.


Echipa Ziarul Pozitiv nu a solicitat și nu beneficiază de finanțare din fonduri guvernamentale. Publicitatea este limitată și prezentată într-un mod neinvaziv. De asemenea, Ziarul Pozitiv nu acceptă fonduri de la partide politice și nu promovează industrii precum jocurile de noroc, pariurile, alcoolul și tutunul. Așadar, prin utilizarea serviciilor oferite de Ziarul Pozitiv, sprijini activitățile societății civile și contribui la promovarea inițiativelor care aduc binele și prosperitatea. Descoperă serviciile noastre!