De Ziua Mondială a Sănătății Mintale, marcată pe 10 octombrie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția asupra unei realități îngrijorătoare: aproape 1 din 7 persoane la nivel global, adică peste 1,1 miliarde de oameni, trăiește cu o tulburare mintală.
Cele mai frecvente sunt anxietatea și depresia, afecțiuni care, potrivit specialiștilor, se asociază frecvent cu boli neurologice precum epilepsia, scleroza multiplă, boala Parkinson sau accidentele vasculare cerebrale — afecțiuni ce afectează peste 3 miliarde de persoane la nivel mondial, conform datelor Organizației Panamericane a Sănătății (PAHO).
Când boala neurologică devine și o provocare emoțională
Studiile recente arată o legătură strânsă între tulburările neurologice și cele mintale. În cazul persoanelor cu scleroză multiplă, prevalența depresiei este estimată la aproximativ 50%, comparativ cu 15% în populația generală, iar anxietatea clinică afectează aproape 1 din 5 pacienți, potrivit Neurology Academy (2024).
La persoanele cu epilepsie, cercetări publicate în 2025 în revista Epilepsy & Behavior arată că peste 30% dintre adulți prezintă simptome de depresie sau anxietate, ceea ce influențează semnificativ aderența la tratament și calitatea vieții.
„Bolile neurologice cronice nu afectează doar creierul, ci și echilibrul emoțional al pacientului. Un diagnostic de epilepsie, scleroză multiplă sau boală Parkinson devine parte din viața cuiva. Anxietatea și depresia pot apărea natural, ca răspuns la pierderea controlului sau la schimbările fizice. De aceea, sprijinul psihologic și colaborarea cu medicul psihiatru sunt esențiale în orice plan de tratament neurologic”, explică Dr. Dan Mitrea, medic neurolog.
Factori declanșatori și impactul tulburărilor mintale
OMS subliniază că tulburările mintale pot apărea în urma unei combinații complexe de factori biologici, psihologici și sociali.
Dezechilibrele neurochimice, stresul prelungit, lipsa sprijinului social și traumele emoționale sunt printre principalii declanșatori.
Pentru pacienții cu boli neurologice, stresul legat de boală, efectele secundare ale tratamentului și teama de pierderea autonomiei pot accentua anxietatea sau depresia.
Depresia și anxietatea agravează evoluția bolii: reduc aderența la tratament, cresc riscul de complicații și scad speranța de viață. În același timp, afectează profund relațiile personale și viața profesională, conducând adesea la izolare socială și pierderea motivației.
„Pacienții neurologici se confruntă nu doar cu simptome fizice, ci și cu o luptă interioară profundă. Vindecarea nu înseamnă doar tratarea bolii, ci și recâștigarea echilibrului mental. Sprijinul psihologic integrat în tratamentele medicale le poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și chiar prognosticul”, afirmă Dr. Dan Mitrea.
Vindecarea emoțională, un proces comun: medic, pacient, familie
Recuperarea emoțională a unei persoane cu tulburare mintală sau boală neurologică nu depinde doar de tratament, ci și de sprijinul familiei. Empatia, răbdarea și comunicarea deschisă pot face o diferență majoră.
Aparținătorii pot contribui la succesul terapiei prin:
- monitorizarea simptomelor;
- încurajarea tratamentului și a ședințelor de psihoterapie;
- eliminarea stigmatului asociat bolii.
„Nu putem trata o boală neurologică ignorând efectele emoționale ale acesteia. Este crucial ca pacienții să aibă acces la sprijin psihologic încă din momentul diagnosticului. Psihoterapia, consilierea de familie și tratamentul medicamentos, atunci când sunt necesare, reduc semnificativ riscul de agravare al bolii de fond”, adaugă Dr. Dan Mitrea.
Sănătatea mintală – un drept universal, nu un privilegiu
OMS atrage atenția că accesul la servicii de sănătate mintală rămâne o problemă globală: doar jumătate dintre persoanele care au nevoie de sprijin psihologic primesc tratament adecvat.
În România, specialiștii subliniază nevoia urgentă de integrare a sprijinului emoțional în tratamentele medicale – mai ales pentru pacienții cu afecțiuni cronice.
Ziua Mondială a Sănătății Mintale devine astfel un apel la acțiune: pentru mai multă empatie, prevenție și acces echitabil la îngrijire.


