De ce ne îngrășăm în perioada postului: explicațiile unui specialist în nutriție

Perioada postului este adesea asociată cu detoxifiere și echilibru alimentar, însă, în practică, mulți români observă contrariul: acumularea de kilograme în plus. Cori Grămescu, tehnician nutriționist și Nutrition Coach acreditat NASM, explică de ce renunțarea la produsele animale nu garantează automat și scăderea în greutate.

Cori Grămescu, tehnician nutriționist și Nutrition Coach acreditat NASM

Postul reinterpretat: mai multe calorii, mai puțini nutrienți

Potrivit specialistului, problema nu este postul în sine, ci modul în care este aplicat. Deși dieta vegetală este asociată cu beneficii metabolice, în viața de zi cu zi aceasta este adesea înlocuită cu alimente bogate în carbohidrați rafinați și produse ultra-procesate.

„Beneficiile metabolice ale dietelor de post descrise în literatura științifică provin, de regulă, din modele alimentare bazate pe: leguminoase (linte, năut, fasole); legume și verdețuri; fructe; cereale integrale; fructe de mare sau surse de grăsimi sănătoase. În viața de zi cu zi însă, postul este adesea reinterpretat. Mesele ajung să fie construite în jurul unor alimente precum: orez alb; cartofi în cantități mari; produse de patiserie; pâine albă; pateuri vegetale procesate; dulciuri „de post”.

Acest tip de alimentație are o densitate calorică mare și o valoare nutrițională relativ scăzută. Rezultatul: consumăm mai multe calorii decât credem, iar organismul tinde să depoziteze excesul sub formă de grăsime. Studiile au aratat ca dietele vegetale nesănătoase cresc riscul cardiovascular similar dietelor omnivore. Această distincție este esențială pentru înțelegerea diferenței dintre postul ortodox studiat în literatura medicală (comunități monastice grecești, cu leguminoase, fructe de mare, ulei de măsline) și postul tradițional practicat în mediul urban românesc (orez alb, cartofi, pâine albă, patiserie de post, pâine cu zacuscă, pateuri procesate).

Nu toate alimentele vegetale sunt la fel de sănătoase. Dietele vegetariene bogate în făinuri rafinate, uleiuri hidrogenate, sirop de porumb cu fructoză, zaharuri, îndulcitori artificiali, sare și conservanți cresc morbiditatea și mortalitatea.”

Astfel, mesele ajung să includă frecvent orez alb, cartofi, produse de patiserie sau dulciuri „de post”, care au o densitate calorică ridicată și o valoare nutrițională scăzută. Rezultatul este un aport caloric mai mare decât necesarul și tendința organismului de a depozita excesul sub formă de grăsime.

Greșeli frecvente și efecte metabolice

Una dintre cele mai comune greșeli este construirea dietei aproape exclusiv pe carbohidrați rafinați. Aceștia determină variații rapide ale glicemiei, urmate de senzații accentuate de foame și poftă de dulce.

„Alimentele ultra-procesate reduc frecvența masticației și scad nivelul hormonului de sațietate, ducând la supraalimentare. Alimentele ultra-procesate sunt dens energetic, bogate în carbohidrați rafinați care alterează răspunsul insulinic și pot produce modificări în neurocircuitele de recompensă, conducând la comportamente alimentare de tip adictiv și supraconsum.

Studiile au demonstat că un consumul excesiv de alimente permise (mai ales carbohidrați) în post, din cauza înțelegerii greșite a postului, poate duce la balanță energetică pozitivă și creștere în greutate (supraponderalitate/obezitate). Mai mult decât atât, carbohidrații rafinați din alimentele ultra-procesate creează cicluri rapide glicemie-insulină care generează foame și poftă de dulce la 2–3 ore după masă.

Conținutul ridicat de carbohidrați rafinați și grăsimi al alimentelor ultra-procesate poate produce modificări în neurocircuitele de recompensă, conducând la comportamente alimentare de tip adictiv.”

Cori Grămescu, tehnician nutriționist și Nutrition Coach acreditat NASM

În plus, consumul excesiv de astfel de produse poate duce la dezechilibre metabolice și chiar la comportamente alimentare de tip adictiv.

Disconfort digestiv și dezechilibre nutriționale

Trecerea bruscă la o dietă bogată în fibre poate provoca balonare și disconfort digestiv, mai ales în primele zile. În același timp, o alimentație vegetală strictă poate duce la carențe de nutrienți esențiali precum vitamina B12, vitamina D sau omega-3, dacă nu este atent planificată.

Specialistul atrage atenția și asupra categoriilor de persoane pentru care postul poate fi riscant, inclusiv femeile însărcinate, persoanele cu diabet sau cele cu afecțiuni digestive.

Cum arată un post echilibrat

Un post sănătos presupune echilibru și diversitate. Baza alimentației ar trebui să fie formată din leguminoase, cereale integrale, legume bogate în fibre și grăsimi sănătoase, care asigură sațietate și stabilitate glicemică.

Structura ideală a mesei include jumătate de farfurie de legume, un sfert proteine vegetale și un sfert cereale integrale, completate de grăsimi sănătoase în cantități moderate.

Postul poate deveni astfel o oportunitate reală de echilibru metabolic, atunci când este abordat corect și informat.