Reziliența apei – între urgență și cultura castorilor

Munții Carpați – supranumiți de specialiști „turnul de apă” al României – se confruntă cu o criză care, până nu demult, părea greu de imaginat: pierd treptat capacitatea de a asigura resursele de apă pentru comunități și ecosisteme. Fenomenul, amplificat de schimbările climatice, a fost tema centrală a unei serii de evenimente desfășurate la Miercurea Ciuc în 17 noiembrie 2025, dedicate analizării soluțiilor pentru creșterea rezilienței apei în zona montană.

Organizate în contextul Săptămânii Europene a Regiunilor de către REPER21 (coordonator național al Pactului Climatic European), Consiliul Județean Harghita și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane, întâlnirile au reunit lideri politici europeni, reprezentanți ai autorităților centrale, ambasadori ai Pactului Climatic European, cercetători, experți și membri ai societății civile.

Carpații pierd apa. Soluțiile trebuie găsite rapid

Specialiștii au prezentat date alarmante:

• acviferele Oltului au scăzut cu 32 cm în ultimii 25 de ani;
• s-au pierdut între 3 și 3,3 milioane de hectare de molizi, ceea ce afectează infiltrarea și retenția apei;
• la Bâlea Lac, nivelul mediu al stratului de zăpadă a coborât de la 3–4 metri la doar 0,8 m în decursul unui an.

Scenariile climatice indică atât perioade tot mai lungi de secetă, cât și episoade extreme, precum furtuni violente și inundații rapide. „Apa este o resursă limitată, al cărei consum până în 2030 poate depăși cu 40% resursele disponibile”, a avertizat Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Președinta Comitetului Regiunilor, Tüttő Kata, a subliniat necesitatea integrării autorităților locale în deciziile europene privind gestionarea apei: „Regiunile trebuie să fie parte a soluției. Problemele nu pot fi rezolvate doar la nivel central.”

Borboly Csaba, Ambasador CoR și al Pactului Climatic European, a accentuat responsabilitatea comună: „Avem nevoie să punem apa pe agenda fiecăruia, individual și instituțional.”

Castorii – inginerii naturii care pot salva apa din Carpați

Cea mai surprinzătoare, dar și inspiratoare concluzie a dezbaterilor a venit de la Szilvia Bencze, ambasadoare a Pactului Climatic European: în zona Ciuc, castorii – aproximativ 150–200 de familii – joacă un rol esențial în retenția naturală a apei.

Barajele create de acești „arhitecți” ai ecosistemelor:

• încetinesc scurgerea apei,
• cresc infiltrarea în pânza freatică,
• reduc efectele secetei,
• refac zone umede,
• susțin biodiversitatea.

În unele sate din Harghita, localnicii au început să colaboreze cu specialiștii pentru co-gestionarea teritoriilor în care trăiesc castorii, ba chiar să imite tehnicile lor în gospodării prin mici bazine, diguri naturale și soluții simple de retenție.

Aceste intervenții sunt ieftine, eficiente și ecologice, dar au nevoie de un cadru legislativ care să permită extinderea lor.

Tinerii cer soluții: apă pentru viitor

Participanții la atelierul interactiv, mulți dintre ei tineri, au accentuat nevoia unei abordări integrate, științifice și colaborative. Aceștia au cerut mecanisme de cooperare între comunități, autorități locale, guverne naționale și instituții europene.

Printre ideile discutate:

• crearea de „înfrățiri climatice” între comunități pentru schimb de experiență;
• alianțe regionale de apă, precum Alianța de apă din bazinul Ciuc;
• înființarea unor Comisii de apă care să gestioneze participativ alocarea resurselor între gospodării, agricultură și industrie, prevenind conflictele și risipa;
• transparență în consum și responsabilizarea actorilor locali.

Apa – un angajament european pentru un viitor durabil

Evenimentele fac parte din Pactul Climatic European, inițiativa prin care cetățenii sunt implicați direct în construirea unei Europe climatice reziliente. Obiectivele acestui cadru sunt:

• emisii nete zero până în 2050;
• creștere economică decuplată de consumul de resurse;
• garantarea faptului că nicio persoană și nicio comunitate nu rămân în urmă.

Într-o Europă tot mai afectată de secetă și instabilitate climatică, apa devine resursa-cheie. Iar Carpații, odată „turnul de apă al României”, pot redeveni ceea ce au fost dacă soluțiile prezentate – de la tehnologie la cooperare comunitară și chiar cultura castorilor – sunt puse în practică la timp.