Interviu cu Cristina Dăianu, Avocat Partener, Dentons
Aveți o experiență de peste 15 de ani în domeniul tehnologiei și al investițiilor cu capital de risc, precum și în drept societar, fuziuni și achiziții. Cum vedeți ultimele tendințe în acest segment, al start-up-urilor românesti din domeniul tehnologiei, având în vedere că pandemia a grăbit arderea unor etape, stimulând dezvoltarea mai rapidă a unor concept precum fintech, legal tech, Inteligență Artificială și robotică?
A fost o accelerare incredibilă. Trebuie să ne gândim că, de la o zi la alta, multe companii, dar și instituții publice și de învățământ, au luat hotărârea de a-și desfășura activitatea „remote”. Unele companii probabil aveau deja implementate platforme de lucru în acest sens, de exemplu companii din domeniul IT/software – dar într-o proporție covârșitoare – companiile nu erau pregătite sa aibă mii de salariați și colaboratori lucrând online.
O schimbare s-a sesizat și în domeniul instituțiilor publice. De la regula depunerii de cereri pe suport hârtie, anumite cereri și raportări au putut fi depuse online.
În ceea ce privește comerțul online, pandemia a oferit acestuia oportunitatea de a-și lua revanșa față de comerțul tradițional.
Conceptul de semnătură digitală, semnare la distanță, adunare generală a asociaților prin video sau teleconferință, erau chestiuni izolate dar care au devenit o realitate în ultimele luni. Prin urmare, asistăm la o nouă dinamică a realității tradiționale și la o migrare a modelelor de business către spațiul virtual, aspect care se va menține probabil și în viitor.
Domeniul tehnologic era, și înainte de aceasta perioadă, un sector în plină efervescență în România și cu un potențial de creștere fenomenal. Prin urmare, nu uimește, entuziasmul și numărul startup-urilor din zona technology. Investițiile de început sunt mici comparabil cu alte domenii. De asemenea, exemplele unor businessuri de succes, creează o adevărată „ancoră” și duc la dezvoltarea acestui sector. Asistăm de asemenea la formarea unui grup de investitori specializați în domeniul tehnologic, care țin sub radar startup-urile, în căutarea celor mai creative și inovatoare idei.
Ce le recomandați tinerilor care doresc să fondeze o companie în sectorul IT&C? Ce trebuie să facă la început și ce greșeli sunt de evitat?
Ca o observație personală, inovarea (spus mai simplu – o idee nouă, care prinde), curajul, o atitudine de „just do it” și capacitatea de a nu abandona sunt marca succesului. În plus, importante sunt și capacitatea de scalare a businessului, întrucât afaceri pur locale nu pot fi dezvoltate fără investiții considerabile.
S-a pus de asemenea și întrebarea dacă este bine să îți faci „ucenicia” într-o structură consacrată sau să începi direct o afacere. Deși în general o experiență într-o organizație este utilă înainte de a începe o afacere, în domeniul tehnologic, cu precădere, sunt mulți antreprenori foarte tineri, care optează pentru experiența antreprenorială, înaintea și în locul altei experiențe de muncă.
Este recomandabil ca antreprenorii să își întocmească un business plan și să se gândească ce structură de business doresc să adopte, cum vor finanța respectivul business și ce opțiuni ulterioare există. Un consultant de încredere (de exemplu, din domeniile juridic, contabil) poate adăuga o valoare importantă, atât în faza de „start-up”, cât și în fazele mai mature ale companiei (faza de atragere de capital) și – evident – în cazul unui exit. Acest lucru este esențial, și atunci când se urmărește expansiunea pe piețe internaționale. O societate de avocatură care face parte dintr-o rețea internațională, precum Dentons, cu birouri în toate piețele strategice pentru tehnologie și cu un grup destinat domeniului „Venture Technology” (focusat pe tehnologie și antreprenoriat) are experiența și resursele pentru a acorda consultanță unor astfel de societăți.
Cum apreciați atitudinea antreprenorilor români din IT&C în privința exportului de bunuri și servicii/ a expansiunii regionale/ globale, ținând cont de evoluția statelor mai dezvoltare din centrul și vestul Europei?
Este teren de recuperat. Romania este încă la început de drum, dar avem povești de succes și „unicorni” care s-au impus pe piață și acestea sunt extrem de importante pentru că inspiră și dau curaj unor startup-uri. Sigur că rata de succes a startup-urilor este în general una mică (majoritatea dispar după un an de activitate), dar important este că s-a deschis piața, s-au pus motoarele în mișcare. Avem o școală buna de STEM (Science, Technology, Engineering, and Mathematics). Încet dar sigur, ne distanțăm de imaginea de pură piață de outsourcing, și începem să inovăm, să avem un cuvânt de spus. Fondurile internaționale de VC au început să fie interesate și avem și fonduri locale care s-au specializat în domeniul startup-urilor.
Divizia de software a Deutsche Bank anticipează o nouă dublare a contribuţiei la PIB a sectorul IT&C din România până în anul 2025, de la 6% la 12%. Cum apreciați aceste estimări? Cât de importante sunt facilitățile fiscale de care beneficiază industria, încă din anul 2001?
Este o industrie care a fost încurajată (de exemplu scutirile de impozit pe salariile programatorilor, în anumite condiții), dar totdeauna se poate face mai mult. Și consider că este esențială susținerea în domeniul educației și inovației.
Cum vedeți listarea unor start-up-uri digitale românești pe platforme internaționale de crowdfunding? Dar interesul fondurilor de capital în a intra în acționariatul acestor companii?
Fondurile internaționale de Venture Capital au început să se uite mai atent la piața locală. Este prezentă pe piața locală și finanțarea de tip crowdfunding, dar în general, aceste modele de funding sunt încă într-un stadiu incipient – sigur că se discută despre alte investiții și despre altă frecvență a tranzacțiilor în Palo Alto sau în München. Dar, huburile tehnologice – similare modelului Silicon Valley – s-au format prin conglomerarea unor antreprenori în aceste zone, care s-au inspirat și ambiționat reciproc. Pe această direcție, un exemplu este Clujul care vine puternic din urmă și este printre finaliștii la titlul de “European Capital of Innovation 2020”. Cred că este o chestiune de timp (probabil nu foarte îndelungat), până când România va deveni unul dintre jucătorii foarte importanți din zonă și va atrage din ce în ce mai mulți investitori importanți.