Interviu cu Cosmin Ghiță, Director General, Nuclearelectrica

Nuclearelectrica SA și-a majorat profitul net cu 18,1% pe primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, în pofida scăderii veniturilor din exploatare cu 2,1% . Cum apreciați că veți închide anul 2020?

Cosmin Ghiță

Cosmin Ghiță

Într-adevăr, la finalul semestrului I 2020 veniturile din exploatare au scăzut cu 2,1%, determinate de scăderea cu 9,6% a prețului mediu ponderat al energiei electrice vândută în semestrul I 2020 față de prețul mediu ponderat din aceeași perioadă a anului 2019, în condițiile vânzării unei cantități totale de energie electrică mai mare cu 8,6%.

Cu toate acestea, Nuclearelectrica a încheiat primul semestru al anului 2020 cu un profit net de 343.222 mii lei, în creștere cu 18,1% față de perioada similară a anului trecut. Rezultatul din exploatare (EBIT) a înregistrat o creștere cu 6,7%, iar EBITDA o creștere cu 4,4% față de aceeași perioadă a anului anterior.

În contextul Covid și a impactului asupra pieței de energie, Nuclearelectrica a adoptat o strategie de vânzări axată pe contracte bilaterale pe perioade mai lungi, asigurând totodată și contribuția la coșul de energie pentru populație, prin vânzarea unei cantități de 1.087 GWh pe piața reglementată, la un preț de 188,47 lei/MWh (fără Tg), atât prețul cât și cantitatea fiind stabilite pentru SNN prin Decizie ANRE.

Fiind o companie listată și supusă reglementărilor pieței de capital, pot ilustra estimarea pentru 2020 cu profitul net bugetat, în sumă de 551 de milioane lei, așadar în creștere față de profitul realizat în anul 2019.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost pusă în operare comercială la data de 2 decembrie 1996, iar Unitatea 2 la data de 28 septembrie 2007. Când credeți că va începe construcția U3 și U4 și când ar putea intra ele în funcțiune?

 În conformitate cu Hotărârea acționarilor din iunie 2020, simultan cu încetarea parteneriatului cu China General Nuclear Power Corporation, SNN lucrează în acest moment la analiza și cristalizarea opțiunilor privind extinderea capacității centralei nucleare de la Cernavodă.

În momentul când această analiză va fi finalizată, cu respectarea legislației pieței de capital și dreptului acționarilor, SNN va supune aprobării acestora, în cadrul AGA, soluțiile.

În general, construcția unui reactor durează în medie 10 ani, perioadele pre-construcție și construcție, fiind incluse în această perioadă. Perioada de construcție durează în medie 6 ani.

Necesitatea creșterii capacității CNE Cernavodă este majoră având în vedere schimbarea de paradigmă energetică și orientarea politicilor energetice europene exclusiv către energia curată.

Pe termen mediu și lung, relansarea economică a României depinde în măsură semnificativă de proiectele de investiții ale companiilor cu rol strategic, investiții capabile să creeze locuri de muncă și să genereze un efect de creștere în economie. Sistemul energetic reprezintă un pilon cheie atât pentru reziliența unei economii în situații de criză cum este cea generată de pandemia de COVID 19, dar și de relansare economică.

Pe măsură ce rolul combustibililor fosili se așteaptă să descrească în perioada următoare, în conformitate cu țintele de mediu asumate de Statele Membre prin Acordul de la Paris, rolul surselor cu emisii reduse de carbon, cum este și energia nucleară se așteaptă să crească. De altfel, se remarcă o tendință clară de revitalizare a proiectelor nucleare în statele membre, în special în cele puternic dependente de combustibili fosili. Spre exemplu, în Bulgaria, se estimează că energia nucleară va asigura 36% din necesar până în 2050, în Polonia (țară care înca nu deține centrale nucleare) 28%, Cehia 54%, Ungaria 58%, Slovacia 59%, Lituania 53%, Slovenia 43%, România 27%, prin punerea în funcțiune de noi capacități nucleare.

Oportunitățile pentru sectorul nuclear rezidă în politicile europene de decarbonizare a sectorului de producere a energiei electrice coroborat cu ieșirea din operare a unor capacități de producție pe surse tradiționale, liberalizarea pieței de energie electrică cu impact direct asupra creșterii stabilității și predictibilității SNN, precum și din capitalizarea altor beneficii ale energiei nucleare, precum posibilitatea producerii de hidrogen curat pentru decarbonarea altor sectoare industriale (de exemplu transporturi, clădiri), producerea de Cobalt 60 la CNE Cernavodă utilizat în medicină, producerea și comercializarea de tritium necesar în cercetarea în domeniul fuziunii nucleare, analiza și determinarea posibilității implementării reactoarelor mici modulare în România etc.

Nuclearelectrica s-a listat la Bursa de Valori București în septembrie 2013.  Cât de mult a contat aplicarea principiilor de guvernanță corporativă în dezvoltarea companiei?

 Foarte mult. O guvernanță corporativă eficientă, asumată, responsabilă 100% față de companie și acționari poate schimba radical modul de acțiune, de gândire, de reacție, procesele, activitățile, măsurile. Odată implementată, vine cu un set exhaustiv de măsuri care ating toate activitățile companiei. Operează inițial prin schimbare și adaptare și ulterior prin dezvoltare continuă. Înseamnă structuri adecvate, control intern, managementul riscurilor, inter-relaționare eficientă, la timp, în baza unor fișe de proces, proceduri, ghiduri. Scopul este să ajungă să funcționeze, prin implementare și observație, ca un ceas elvețian, în așa fel încât compania și oamenii săi să poată răspunde la momentul oportun oricărei provocări, factor intern sau extern.

Perioada aceasta a pandemiei a fost cu siguranță un test major pentru eficiența guvernanței corporative, a structurilor create, a timpului de răspuns și a eficienței acțiunilor. Acestea sunt momentele în care guvernanța se dovedește esențială pentru că schimbările sunt la rândul lor majore, bruște, iar un eventual răspuns întârziat sau o stare de confuzie îți pot periclita serios strategia, investițiile și procesele.

Nuclearelectrica a demarat un program planificat de responsabilitate social corporatistă (CSR) destinat implementării unor proiecte cu impact semnificativ asupra comunităților. Ne puteți exemplifica câteva proiecte?

Da, am decis să ne implicăm semnificativ în viața comunităților, să sprijinim acolo unde este reală nevoie și, făcând acest lucru, să atingem cât mai multe categorii de persoane: tineri care au nevoie de sprijin material și psihologic, copii cu dizabilități, școli, licee, universități, comunitate medicală, știință, educație.

45 de campanii inițiate în 2019, 10 milioane de lei alocați, peste 2 milioane de beneficiari, peste 20 de proiecte în 2020, 10 milioane buget, vom vedea la momentul realizării raportului de CSR care va fi numărul beneficiarilor din acest an.

Ca exemple, campania SNN “Creștem odată cu tine”, campanie prin care am dotat cu aparatura necesară de laborator 10 licee și o universitate din orașele satelit ale orașului Cernavodă; Bookland, un proiect educațional; Caravana Blondie, proiect destinat salvării vieții copiilor nou-născuți cu probleme medicale grave; sponsorizarea Spitalului de copii Marie Curie pentru dezvoltarea în continuare a secției de terapie intensivă pediatrică; comunitatea locală prin dezvoltarea infrastructurii și dotarea spitalului din Cernavodă.

Sunt doar câteva exemple, pe restul le găsiți în raportul de CSR publicat pe site-ul companiei.

Ați susținut Crucea Roșie Română și ați contribuit substanțial la dotarea unor spitale din țara, pentru a veni în sprijinul pacienților, medicilor și personalului medical. Pe de altă parte, Nuclearelectrica este interesată să producă, la centrala nucleară de la Cernavodă, izotopul Cobalt-60, care este utilizat în sterilizarea dispozitivelor medicale. În ce stadiu este acest proces?

În prima parte a anului, în perioada de vârf a pandemiei de COVID, am susținut unitățile medicale din toată țara pentru dotarea cu echipamente de protecție și necesități medicale în așa fel încât să poată răspunde necesităților. Implicarea tuturor pentru o gestionare bună a pandemiei în folosul direct al oamenilor era un imperativ.

Revenind la întrebarea legată de producția de Cobalt 60, da, este un proiect în plin proces de desfășurare al SNN. În prezent, proiectul este în faza de studii preliminare, un demers necesar anterior derulării propriu-zise a proiectului.

Cobaltul 60 este un izotop gamma-radioactiv care se obține în mod eficient în reactoare nucleare prin iradierea de bare conținând Co-59. Acest izotop radioactiv este larg utilizat în medicină pentru tratarea cancerului, sterilizarea unei game diversificate de instrumentație medicală, produse farmaceutice, cosmetice și alimentare. Există, de asemenea, alte aplicații a Co-60 în tratarea anumitor plastice sau a deșeurilor de canalizare.

Producerea de Co-60 în reactoareale de la CNE Cernavodă este o oportunitate de afaceri și un beneficiu pentru lumea medicală. Mai mult, SNN are potențialul de a deveni un pion important în asigurarea furnizării de Co-60 în interiorul Uniunii Europene, putând aduce argumente suplimentare în procesul de susținere a proiectului de retehnologizare a Unității 1 în fața instituțiilor europene.

  • Faza 1: studii preliminare și studiu de prefezabilitate: 2020. În faza 1 se va realiza o estimare de cost pentru fazele ulterioare.
  • Faza 2: studii de preinginerie/inginerie, fezabilitate (inclusiv aprobările corporative) și obținere aprobări CNCAN: 2021-2022.
  • Faza 3: Proiectare și Implementarea proiectului: 2022-2027 (implementarea proiectului se poate face doar în timpul opririlor planificate).

Numărul specialiștilor care pleacă de la Nuclearelectrica pentru a lucra în străinătate este în continuă scădere. Rata plecărilor angajaților a scăzut într-un ritm alert, de la 10% în 2016, la 3,8% în 2019. Cât de greu a fost să creați un mediu de lucru motivant, meritocratic, inclusiv și focusat pe performanța la fiecare nivel de la individ, la echipă și la întreaga organizație?

Ca să ai retenție, trebuie să ai motivație. Oamenii rămân într-o organizație pentru că găsesc un sens, au obiective majore, aduc plus valoare, sunt remunerați corect, tratați cu respect, auziți, înțeleși. Este un cumul de factori de care fiecare organizație, care vrea să își rețină valorile, trebuie să țină cont. Nu este suficient, deși așa poate părea la o primă vedere, să utilizezi unealta remunerației ca unic factor. Oamenii sunt complecși și trebuie tratați ca atare. Fiecare proiect depinde integral de ei, de pregătirea lor continuă, de motivația și forța cu care se implică, de dorința lor de a inova, dezvolta, crește. O companie crește odată cu oamenii săi. Acest proces este unidirecțional și înțelegerea lui de către management este vitală.

În mod categoric nu putem oferi pachetul salarial din state care au sau dezvoltă industrie nucleară, SUA, Canada, Emirate, însă încercăm tot ce este posibil să suplinim aceste diferențe: de la interacțiunea zilnică la planificarea în carieră.

Este îmbucurător și încurajator că rata plecărilor a scăzut constant în ultimii ani. SNN are proiecte majore de investiții pe termen scurt și lung. Are nevoie de specialiștii ei mai mult decât orice companie. Așa că nimic nu este dificil, totul ține de voință și implicare.

Energia nucleară poate avea un rol important în decarbonizarea sectorului energetic și industrial, inclusiv prin producerea de hidrogen prin capacitățile nucleare existente cât și prin cele noi care vor fi construite. Cum vedeți sprijinul Comisiei Europene în acest proces / efort?

Energia nucleară va avea un rol important în mix-ul decarbonizării. Există studii ample care arată fără echivoc că fără energie nucleară este extrem de dificil de atins țintele, ca să nu mai vorbim de creșterea peste limita de suportabilitate a costurilor asociate decarbonizării.

La nivelul Uniunii Europene, energia nucleară furnizează în prezent aproximativ 50% din energia electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon. Previziunile Comisiei Europene apreciază că ponderea nucleară în 2050 rămâne destul de asemănătoare în toate cele opt scenarii avute în vedere, (12-15%). Energia nucleară poate avea un efect invers asupra încălzirii globale, întrucât se estimează că nevoile de energie vor crește. Scopul Regulamentului delegat al Comisiei este armonizarea cu Acordul de la Paris, cu finanțarea durabilă a surselor de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv energia nucleară, în baza meritelor sale de sursă de energie pentru sarcina de bază curată și fiabilă. Acest lucru ar trebui să se aplice întregului ciclu de viață, nu doar generării, aspect care ar putea fi abordat mai în detaliu în cadrul procedurilor, întrucât situația descrisă în raport nu este în totalitate clară în ceea ce privește DNSH (fără a aduce daune semnificative), întrucât dovezile sunt complexe și dificil de evaluat.

Se estimează că fără energia nucleară, costurile tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon ar crește cu 1,6 trilioane de dolari.

În afară de producția de energie, industria nucleară are beneficii majore asociate altor industrii. Una dintre acestea este utilizarea energiei termice și electrice pentru producția  de hidrogen, care până în prezent provenea major din industria de gaz. Industria nucleară poate juca un rol major în acest sens, fiind cunoscută nevoia de hidrogen în alte industrii majore. Astfel, vorbim deja de sisteme integrate cu efect multiplu. Ca exemplu, un singur reactor cu o capacitate instalată de 1.000 MW poate produce mai mult de 200.000 de tone de hidrogen pe an.

Dezvoltarea  producerii de hidrogen curat vine cu avantaje clare:

-Stimularea cererii și producției de hidrogen provenind din surse cu emisii reduse de carbon, într-un mod nediscriminator, corelat cu capacitățile instalate existente și planificate. Acest lucru va conduce la înlocuirea treptată a hidrogenului produs din surse poluante și va permite utilizarea acestuia și în alte industrii consumatoare de energie;

  • Stimularea investițiilor și cercetării în domeniul hidrogenului pentru a sprijini crearea unui lanț de aprovizionare sustenabil în UE;
  • Accelerarea producerii de hidrogen curat prin electroliză pe baza  energiei regenerabile și a energiei nucleare, în baza principiului neutralității tehnologice prevăzute la art. 194 (2) din TFUE. Utilizarea acestor surse cu emisii reduse de carbon pentru producerea de hidrogen curat va conduce la scăderea costului hidrogenului și formarea unei piețe europene, oferind UE un avantaj competitiv la nivel internațional, în linie cu rolul asumat de UE de lider în lupta împotriva schimbărilor climatice;
  • Implementarea unor criterii clare de măsurare a emisiilor de CO2 pe lanțul de producție a hidrogenului și implementarea unui sistem de garantare a originii hidrogenului astfel încât consumatorii să poata utiliza hidrogenul provenit din surse cu emisii reduse de carbon, în deplină cunoștință de cauză.
  • Recunoașterea beneficiilor amplasării facilităților de producere a hidrogenului în apropierea consumatorilor pentru a oferi flexibilitate în rețea.

În baza acestor beneficii, este necesar ca UE să asigure un cadru al politicilor coerent, stabil și consistent, să dezvolte și să implementeze o strategie industrială puternică pentru a se asigura că Europa își menține leadership-ul tehnologic și să asigure simultan cu susținerea dezvoltării competențelor umane finanțarea activităților de cercetare în nuclear cu precădere pentru dezvoltarea de noi generații de reactoare capabile să ofere un nivel foarte înalt de securitate nucleară și flexibilitate, dar care să permită și dezvoltarea, în paralel, de industrii asociate, cum este cea a hidrogenului de care vorbeam mai devreme.

Interviu apărut în revista Club Antreprenor, ediția I


Echipa Ziarul Pozitiv nu a solicitat și nu beneficiază de finanțare din fonduri guvernamentale. Publicitatea este limitată și prezentată într-un mod neinvaziv. De asemenea, Ziarul Pozitiv nu acceptă fonduri de la partide politice și nu promovează industrii precum jocurile de noroc, pariurile, alcoolul și tutunul. Așadar, prin utilizarea serviciilor oferite de Ziarul Pozitiv, sprijini activitățile societății civile și contribui la promovarea inițiativelor care aduc binele și prosperitatea. Descoperă serviciile noastre!